mediu² ~ie [At: BUDAIDELEANU LEX. / V: (inv) meziu (Pl: mezi mezii) / P: ~diu ~die / Pl: ~i / E: lat medius a um cf it mezzo] 1 a Care se afla la mijloc din punctul de vedere al pozitziei al dimensiunii calitatzii intensitatzii etc. Si: de mijloc mijlociu (1). 2 a (Is) Invatzamant ~ Treapta a invatzamantului public intre invatzamantul elementar shi cel superior. 3 a (Is) SHcoala ~ie SHcoala de invatzamant mediu. 4 a (Log; is) Termen ~ Al doilea termen al silogismului. 5 a (Lit; ias) Insushire sau insushiri comune a doua obiecte fiintze fenomene care fac posibila realizarea figurii de stil numite comparatzie. 6 smp (Mat; if mezi) Termeni de la mijlocul unei proportzii. 7 a (Fig) Moderat (3). 8 a Care rezulta din impartzirea sumei unor marimi la numarul total al acestora reprezentand o medie (9). 9 sf Valoare mijlocie a mai multor marimi. 10 (Is) ~ aritmetica Numar rezultat din impartzirea sumei mai multor marimi la numarul lor. 11 (is) geometrica Radical al unui produs. 12 Nota obtzinuta din adunarea notelor primite de un elev un student etc. la o materie (sau la toate materiile) shi impartzirea sumei totale la numarul lor. 13 (Ilav) In ~ie sau (inv) in ~ K masura intermediara intre cantitatzile sau calitatzile diferitelor elemente componente. 14 (Ie) A (nu)i ieshi sau a (nu) avea ~a (sau ~) A (nu) obtzine media minima de absolvire. 15 s (Ivr) Mijloc folosit pentru atingerea unui scop. 16 smp (Ivr; spc; if mezii) Mijloace materiale. 17 smp (Ivr; spc; if mezii) Bani. 18 a (Is) Evul ~ Perioada din istoria umanitatzii cuprinsa intre sclavagism shi epoca moderna.

MÉDIU² IE medii adj. Care se afla la mijloc mijlociu care constituie o medie. Introducerea indicilor tehnicoeconomici medii progresivi... [este] o metoda noua de organizare tehnica a muncii. CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 164 10/2. ◊ Invatzamint mediu = treapta a invatzamintului public urmind dupa invatzamintul elementar in care se predau elemente de cultura generala cunoshtintze teoretice shi practice. SHcoala medie = shcoala de invatzamint mediu. Rata medie a profitului v. rata. Evul mediu v. ev. (Logica) Termen mediu = termen al unui silogism care pune in relatzie pe celelalte doua. Pronuntzat: diu.

MÉDIU IE adj. De (la) mijloc mijlociu; care formeaza care constituie o medie. ◊ Invatzamant mediu = treapta imediat superioara invatzamantului elementar; termen mediu = al doilea termen al unui silogism care leaga ceilaltzi doi termeni. [Pron. diu. / < lat. medius].

MÉDIU² IE adj. 1. de (la) mijloc mijlociu; care formeaza o medie. ♦ invatzamant ~ = treapta superioara invatzamantului elementar; (log.) termen ~ = al doilea termen al unui silogism care leaga ceilaltzi doi termeni. 2. (fig.) moderat echilibrat ponderat. (< lat. medius)

MÉDIU³ ~e (~i) 1) Care se afla la mijloc; situat intre doua partzi extreme sau intre doua lucruri de acelashi fel; de mijloc; mijlociu. Cursul ~ al unui rau. 2) Care este de proportzii sau de valoare moderata; de natura foarte obishnuita. Pretz ~. Alimentatzie ~e. 3) Care reprezinta o medie; cu valoare de mijloc. /<lat. medius

mediu a. mijlociu. ║ n. 1. sunetul vocii intre grav shi acut; 2. Fiz. spatziu in care e pus un corp: aerul e mediul in care traim; 3. fig. totalitatea persoanelor printre cari traieshte cineva apucaturile shi ideile lor: a trai intr’un mediu intelectual; 4. la spiritishti: cel ce serva de intermediar intre oameni shi spirite.

*médiŭ ie adj. (lat. medius mijlociŭ. V. mez shi intermediar). Mijlociŭ la departare egala intre extremitatzĭ: inaltzime medie (V. medie). Gram. Care in unele limbĭ tzine shi de activ shi de pasiv shi arata actziunea subĭectuluĭ asupra luĭ singur k rom. ma gindesc (v. refl.). In istorie timpu dintre aniĭ 4771453 (termin intrebuintzat intiĭa oara de Hristofor Kellner profesor universitar la Halle la 1688). S. n. Fiz. Spatziŭ in care se afla un corp: aeru e mediu in care traĭeshte omu. Fig. Persoanele animalele imprejurarile in mijlocu carora traĭeshtĭ: a trai intr’un mediŭ intelectual a te adapta medĭuluĭ (a te acomoda nevoilor). Persoana care in operatziunile spiritishtilor pune oameniĭ in legatura cu spiritele.

meziu ~ie s a vz mediu

evulmediu n. veacul de mijloc timpul scurs intre caderea imperiului de Occident (475) shi luarea Constantinopolului de catre Turci (1453).

médiu¹ [diu pron. dĭu] adj. m. f. médie (die); pl. m. shi f. médii

médiu adj. m. [diu pron. dĭu] f. médie (sil. die); pl. m. shi f. médii

mediu

mediu ie adj.

MÉDIU adj. v. mijlociu.

MEDIU adj. mijlociu. (De calitate de virsta ~.)

EVUL MÉDIU s. (IST.) (inv.) secolul de mijloc veacul de mijloc varsta de mijloc.

EVUL MEDIU s. (IST.) (inv.) secolul de mijloc veacul de mijloc virsta de mijloc.

MÉDIU IE adj. (< lat. medius): in sintagma diateza medie (v.).