7 definiții pentru mediere
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MEDIÉRE, medieri, s. f. Mijlocire, mediație. [Pr.: -di-e-] – V. media.
MEDIÉRE, medieri, s. f. Mijlocire, mediație. [Pr.: -di-e-] – V. media.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mediere sf [At: ODOBESCU, S. I, 267 / P: ~di-e~ / V: (nob) mezi~ / Pl: ~ri / E: media] 1 Intervenție pentru realizarea unei înțelegeri între două sau mai multe părți adverse Si: mijlocire (1), (înv) mediație (1). 2 Demersuri oficiale pentru a preveni sau a pune capăt ostilităților dintre două sau mai multe state Si: (înv) mediație (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MEDIÉRE s.f. Acțiunea de a media; mediație. [Pron. -di-e-. / < media].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mediére (-di-e-) s. f., g.-d. art. mediérii; pl. mediéri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mediére s. f. (sil. -di-e-), g.-d. art. mediérii; pl. mediéri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MEDIÉRE s. intermediu, mediație, mijlocire. (~ lui s-a dovedit necesară.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MEDIERE s. intermediu, mediație, mijlocire. (~ lui s-a dovedit necesară.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: me-di-e-re
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
mediere, medierisubstantiv feminin
- 1. Intermediu, mediație, mijlocire. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: intermediu mediație mijlocire
etimologie:
- media DEX '09 DEX '98 DN