masculin ~a [At: HELIADE PARALELISM II 7 / Pl: ~i ~e / E: fr masculin lat masculinus] 1 a (Ioc feminin) De sex barbatesc. 2 a (Pex) Care este propriu indivizilor de sex barbatesc Si: barbatesc. 3 a Alcatuit din barbatzi. 4 a De barbatzi. 6 sn a (SHis gen ~) (Gen gramatical) care cuprinde numele de fiintze de sex barbatesc precum shi nume de lucruri care prin traditzie sau prin analogie cu cele dintai sunt socotite tot masculine (1). 7 a (Grm) Care apartzine genului masculin. 8 a (Bot) Mascul (4). 9 a (D. versuri) Care rimeaza pe ultima silaba accentuata. 10 sna Masculinitate (1).

MASCULÍN A masculini e adj. Propriu masculului barbatului; barbatesc. ◊ (Gram.) Gen masculin = forma care o ia substantivul denumind o fiintza barbateasca sau un lucru considerat de sex barbatesc; prin analogie cu substantivul prezinta diferentze dupa gen shi pronumele articolul adjectivul (participiul) shi numeralul. Sint de genul masculin substantivele nume de fiintze de sex barbatesc precum shi nume de lucruri care prin traditzie shi prin analogie cu cele dintii sint socotite tot k masculine. GRAM. ROM. I 126.

MASCULÍN A adj. 1. De mascul; barbatesc. ◊ Gen masculin = forma care o ia un cuvant (substantiv pronume etc.) pentru a denumi o fiintza sau un lucru considerat de sex barbatesc sau care este in legatura cu un astfel de nume. 2. (Despre rime) Care rimeaza pe ultima silaba accentuata. [Cf. fr. masculin lat. masculinus].

MASCULÍN A adj. 1. de mascul; propriu barbatului barbatesc. ♦ gen ~ (shi s. n.) = gen gramatical care cuprinde nume de fiintze sau de lucruri de sex barbatesc. 2. (despre rime) cu accent pe ultima silaba. (< fr. masculin lat. masculinus)

MASCULÍN ~a (~i ~e) 1) Care tzine de mascul; propriu masculului. * Gen ~ gen gramatical care cuprinde fiintzele de gen barbatesc shi numele de obiecte considerate prin traditzie k facand parte din aceasta categorie. 2) (despre substantive adjective etc.) Care tzine de genul barbatesc; propriu genului barbatesc. 3) (despre rime versuri) Care are accent pe ultima silaba. /<lat. masculinus fr. masculin

masculin a. 1. ce tzine de barbatzi: sex masculin; 2. Gram. barbatesc sau considerat k atare: gen masculin.

*masculín a adj. (lat. masculinus d. másculus mascul masculin dim. d. mas maris. V. mascur). Barbatesc. Gram. Cuvant de genu masculin care are o forma considerata k barbateasca k stilp fatza de coloana (f.) orĭ pod (n.). V. viril.

!masculin² s. n. (forme) pl. masculine

masculín¹ adj. m. pl. masculíni; f. masculína pl. masculíne

*masculín² s. n.

masculín adj. m. pl. masculíni; f. sg. masculína pl. masculíne

MASCULÍN adj. 1. v. barbatesc. 2. barbatesc mascul. (Flori ~.)

MASCULIN adj. 1. barbatesc viril. (Caractere ~.) 2. barbatesc mascul. (Flori ~.)

Masculin ≠ feminin

MASCULÍN A adj. (cf. fr. masculin lat. masculinus): in sintagma gen masculin (v.).

MASCULÍN A adj. 1. (In opozitzie cu feminin) De sex barbatesc; p. e x t. care este propriu indivizilor de sex barbatesc; barbatesc. Cf. NEGULICI MAT. MEDIC. 45 PONTBRIANT D. COSTINESCU. Cezar primeshte intreaga putere pentru sine shi pentru descendentzii sai masculini. MAIORESCU CR. III 103. ♦ Alcatuit din barbatzi de barbatzi. Dubla intilnire de scrima RomaniaPolonia (echipe feminine shi masculine). SCINTEIA 1960 nr. 4830 cf. 4 850. ♦ Gen masculin (shi substantivat n.) = gen gramatical care cuprinde numele de fiintze de sex barbatesc precum shi nume de lucruri care prin traditzie sau prin analogie cu cele dintii sint socotite tot masculine (1). Cf. HELIADE PARALELISM II 7 IORDAN L. R. A. 52 L. ROM. 1 953 nr. 2 28. In multe limbi animatul sa separat in masculin shi feminin iar inanimatul a devenit neutru. GRAUR I. L. 147. ♦ (Gram.) Care apartzine genului masculin. Pluralul oricarui substantiv sau adjectiv masculin romanesc sa format cu ajutorul desinentzei i. GRAUR I. L. 147. ** (Bot.) Mascul (2). 2. (Despre rime ; p. e x t. despre versuri) Care rimeaza pe ultima silaba accentuata.Au toate rimele masculine adica se ispravesc toate in iambi puri. IBRAILEANU S. L. 176. In cazul aplicarii unei rime masculine versul de 10 silabe se reduce insa la 9 silabe L. ROM. 1 959 nr. 2 62. Pl.: masculini e. Din fr. masculin lat. masculinus.