15 definitzii pentru mas (s.n.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

MAS masuri s. n. (Reg.) Faptul de a manea; popas (peste noapte); p. ext. loc de popas peste noapte. ♦ Gazduire peste noapte. Lat. mansum.

MAS masuri s. n. (Reg.) Faptul de a manea; popas (peste noapte); p. ext. loc de popas peste noapte. ♦ Gazduire peste noapte. Lat. mansum.

mas sn [At: DOSOFTEI V. S. decembrie 236/35 / Pl: ~uri / E: ml mansum] 1 (Mol; Trs) Poposire. 2 (Mol; Trs) Popas peste noapte. 3 (Pex) Loc de popas peste noapte. 4 (Inv; ie) A se asheza de (sau pe) ~ ori a cadea la (sau de) ~ a ramanea cu ~ul A petrece noaptea Si: (ivp) a manea (1). 5 (Reg; ie) Al ajunge (pe cineva) ~ul Al apuca seara sau noaptea intrun anumit loc. 6 (Ie) A primi (sau a lasa) de ~ A gazdui peste noapte Si: a adaposti. 7 Gazduire peste noapte.

MAS s. n. Faptul de a minea; popas peste noapte. In noaptea aceea la fintina mia fost masul shi nam inchis ochii nici cit ai scapara din amnar. CREANGA 15. Gazduire. Au multzamit babei frumos pentru mas. SBIERA P. 124.

MAS ~uri n. 1) Oprire pentru odihna (peste noapte). 2) Loc de odihna peste noapte. /<lat. mansum

mas n. ramanere peste noapte: are sa fie masul in padure CR. [Lat. MANSUM].

mas n. pl. urĭ (d. min mas). Actziunea de a minea de a petrece noaptea: masu ne va fi la han.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

mas s. n. pl. masuri; adj. m. pl. mashi fem. masa pl. mase

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

MAS s. (inv. shi pop.) manere. (~ul cuiva peste noapte la un han.)

MAS s. (inv. shi pop.) minere. (~ cuiva peste noapte la un han.)

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

mas masuri s.n. Faptul de a manea; popas peste noapte; gazduire peste noapte: „SHi sa dus cu caii de mas. Asha se zicea la noi cand te duceai cu caii sai lashi sa pasca toata noaptea” (Biltziu 1999: 222). Participiu de la man a manea a ramanea: de mas (Papahagi 1925); lat. maneo manere mansum „a ramane; a poposi ashi petrece noaptea” (DEX MDA).

mas masuri s.n. Faptul de a manea; popas peste noapte; gazduire peste noapte: „SHi sa dus cu caii de mas. Asha se zicea la noi cand te duceai cu caii sai lashi sa pasca toata noaptea” (Biltziu 1999: 222). Participiu de la man a manea a ramanea: de mas (Papahagi 1925); Lat. maneo manere mansum „a ramane; a poposi ashi petrece noaptea”.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

mas s. m. sg. (tzig.) 1. carne. 2. hrana mancare.

Dictzionare neclasificate

Aceste definitzii pot explica numai anumite intzelesuri ale cuvintelor.

MAS s. n. (Mold. shi Transilv.) Faptul de a minca; popas peste noapte; p. e x t. loc de popas peste noapte. Cind fu la alt mas pre noapte dormind sa veade in vis la loc vederos stind. DOSOFTEI V. S. decembrie 236r/35. Nu era putintza sa mearga omul pe drumuri. . . de putoarea mare unde se timpla masul [lacustelor]. N. COSTIN LET. II 63/10. Fiindule masul acolo iar peste noapte veste de la oaste. . . au venit (inceputul sec. XVIII). MAG. IST. II 160/8. Unde intunearecul il apuca acolea popasul shi masul ishi facu. CANTEMIR IST. 299 cf. BUDAIDELEANU LEX. Are sa ne fie masul in padure. CREANGA P. 128 cf. id. A. 15. Soseshte shi el in poiana ceea undea fost masul shal frateso. F (1883) 171. Intro zi la poarta Batu. . . O fata demparat cerind Un loc de mas. COSHBUC P. I 66. Nu prea avem loc de mas. HOGASH M. N. 77. Domnia ta mashteptzi. . . intrun loc pe apa Ozanei care se cheama Bradu Mare. Acolo te gasesc shi acolo nea fi masul. SADOVEANU O. XIII 706. Acela lii masu Acelai popasu. MARIAN D. 115. Ei mai omule cum di nai gasit nicairi loc di mas? SHEZ. VIII 95 cf. T. PAPAHAGI M. 224. * E x p r. (invechit) A se asheza de (sau pe) mas sau a cadea la (sau de) mas a raminea) cu masul = a petrece noaptea a minea (1) Sau ashezat acolo de mas. URECHE LET. I 183/4. Undea cadea [stolul de lacuste] la mas k albinele de gros dzacea. M. COSTIN ap. GCR I 201/31. (Regional) Al ajunge (pe cineva) masul = al apuca seara sau noaptea intrun anumit loc. Trei zile pe drum mergea. Masu undel ajungea? Frunzulitza de brindush Lajunse masu in Rushi. MAT. FOLK. 53. A primi (sau a lasa pe cineva) de mas = a adaposti a gazdui (pe cineva) peste noapte. Nu mitzi primi de mas caci sint straina shi de departe? MARIAN NA. 223. Nimereshte intrun sat. . . shincepu a bate pe la ushile oamenilor sal lase de mas. RETEGANUL P. I 11 cf. IV 71 ALR II 4841/219 386. ♦ Gazduire peste noapte. Au multzamit. . . pentru mas. SBIERA P. 124. Pl.: masuri. Lat. mansum.

Intrare: mas (s.n.)
mas2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mas
  • masul
  • masu‑
plural
  • masuri
  • masurile
genitiv-dativ singular
  • mas
  • masului
plural
  • masuri
  • masurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

mas, masurisubstantiv neutru

  • 1. regional Faptul de a manea; popas (peste noapte). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote In noaptea aceea la fintina mia fost masul shi nam inchis ochii nici cit ai scapara din amnar. CREANGA 15. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Loc de popas peste noapte. DEX '09 DEX '98 NODEX
    • 1.2. Gazduire peste noapte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Au multzamit babei frumos pentru mas. SBIERA P. 124. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.