optziuni
  • info

8 definitzii pentru margioara

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

MARGIOÁRA margioare s. f. (Rar) Diminutiv al lui margine; marginutza. [Pr.: gioa] Margine + suf. ioara.

MARGIOÁRA margioare s. f. Diminutiv al lui margine; marginutza. Margine + suf. ioara.

marginioara sf vz margioara

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

margioára (rar) (gioa) s. f. g.d. art. margioárei; pl. margioáre

margioára s. f. (sil. gioa) g.d. art. margioárei; pl. margioáre

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

MARGIOÁRA s. v. marginutza.

margioara s. v. MARGINUTZA.

Dictzionare neclasificate

Aceste definitzii pot explica numai anumite intzelesuri ale cuvintelor.

MARGIOÁRA s. f. Diminutiv (hipocoristic) al lui m a r g i n e; marginutza. Cf. PONTBRIANT D. LM DR. VI 241. La Ploieshti peo margioara La casa cu trestioara Zaceun voinicel deo boala. I. CR. III 312 cf. GRAIUL I 67. ◊ (Regional in l o c. a d v.) Deo marginioara = intro margine : la periferie. Frunza verde de salcutza Avui shi io o dragutza SHedean sat do marginioara Dushmanii k mio luara. HODOSH C. 54. Pronuntzat: gioa. Pl.: margioare. SHi: (regional) marginioára s. f. Margine + suf. ioara.

Intrare: margioara
margioara substantiv feminin
  • silabatzie: mar-gi-oa-ra info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • margioara
  • margioara
plural
  • margioare
  • margioarele
genitiv-dativ singular
  • margioare
  • margioarei
plural
  • margioare
  • margioarelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

margioara, margioaresubstantiv feminin

etimologie:
  • Margine + sufix ioara. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.