10 definiții pentru mânjit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MÂNJÍT, -Ă, mânjiți, -te, adj. Murdar, pătat; mâzgălit. – V. mânjit.

MÂNJÍT, -Ă, mânjiți, -te, adj. Murdar, pătat; mâzgălit. – V. mânjit.

mânjit, ~ă a [At: LB / V: (reg) mâj~ / Pl: ~iți, ~e / E: mânji] 1 Murdar (1). 2 (D. rufe) Spălat superficial. 3 (D. pereți sau case) Muruit (1). 4 (D. coli de hârtie, pânză etc.) Acoperit cu scris, desene, picturi neîndemânatice, urâte. 5 (D. persoane) Corupt.

mâjit, ~ă a vz mânjit

MÎNJÍT, -Ă, mînjiți, -te, adj. Murdar, pătat, mîzgălit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mânjesc, -jească 3 conj., -jeam 1 imp., -jit prt.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MÂNJÍT adj. 1. v. murdar. 2. jegos, murdar, nespălat, slinos, soios, (pop. și fam.) janghinos, (pop.) îngălat, (reg.) imos, (fam.) împuțit. (Om ~.)

MÂNJÍT adj. v. pângărit, profanat, spurcat.

MÎNJIT adj. 1. jegos, murdar, negru, nespălat, pătat, răpănos, slinos, soios, (livr.) maculat, (rar) tăvălit, terfelit, (înv. și pop.) picat, scîrnav, (pop.) zăbălos, (reg. și fam.) puchinos, puchios, pucios, (reg.) dervelit, mazac, mîrșav, muruit, muscuros, muzgurit, perceat, rîpat, rîpos, zoios, (Mold., Bucov. și Ban.) feștelit, (Transilv.) mocicoș, (Transilv. și Maram.) piscoș, ronghioș, (Transilv., Maram. și Bucov.) tinos, (înv.) smîrced, smîrd, (fam.) împuțit, păduchios. (O cămașă ~.) 2. jegos, murdar, nespălat, slinos, soios, (pop. și fam.) janghinos, (pop.) îngălat, (reg.) imos, (fam.) împuțit. (Om ~.)

mînjit adj. v. PÎNGĂRIT. PROFANAT. SPURCAT.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

mânjít, -ă, mânjiți, -te, adj. – Murdar, pătat, mâzgălit. – Din mânji (MDA).

Intrare: mânjit
mânjit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mânjit
  • mânjitul
  • mânjitu‑
  • mânji
  • mânjita
plural
  • mânjiți
  • mânjiții
  • mânjite
  • mânjitele
genitiv-dativ singular
  • mânjit
  • mânjitului
  • mânjite
  • mânjitei
plural
  • mânjiți
  • mânjiților
  • mânjite
  • mânjitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mânjit, mânjiadjectiv

etimologie:
  • vezi mânjit DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.