MAI² maiuri s. n. Nume dat diferitelor unelte sau partzi de unelte in forma de ciocan (de lemn) care servesc la batut indesat nivelat etc. ♦ (Reg.) Batator². Lat. malleus.

mai⁴ ssg [At: (a. 1619) GCR I 56/28 / V: (inv) maie ssg / E: ml maius slv май] 1 (SHis luna ~ sau luna lui ~) A cincea luna a anului care urmeaza dupa aprilie Si: (pop) florar frunzar pratar. 2 (Is) intai ~ sau rar Zi intai de ~ Arminden. 3 (Ias) Festivitate organizata cu prilejul zilei de intai Mai. 4 (Ilv) A face ~ul sau (reg) a face pe ~ A chefui cu prilejul zilei de arminden. corectata

mai² sn [At: DOSOFTEI V. S. ianuarie 44/18 / Pl: ~uri (reg) maie / E: ml malleus] 1 Ciocan (1). 2 (Reg; ics) Dea (peana shi) ~ul Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 3 (Pop; ie) A se tzine k ~u cu coada A fi nedespartzit de cineva. 4 (Pop; iae) A se tzine cu statornicie de ceva. 5 Maciuca cu care se bat radacinile de pe langa mal pentru a starni peshtele Vz shtiulbuc. 6 (Reg) Buzdugan. 7 (Reg) Lopatzica de fag cu care se bat rufele shi torturile cand se inalbesc. 8 Unealta de batucit pamantul alcatuita dintrun lemn de forma unui trunchi de con care are capatul de sus prevazut cu doua manere iar capatul de jos imbracat in otzel Vz batator batalau batucitor 9 (Reg) Pisalog. 10 (Spc; lpl; if maie) Pilugi de la piua de postav. 11 (Reg) Mustuitor. 12 (Reg) Betzigash cu care se impinge dopul la pushculitza de soc. 13 (Reg) Hadarag al imblaciului. 14 (Reg) Rotitza de la batatorul de unt. 15 (Reg) Teasc de calcat rufele Si: mangalau. 16 (Reg) Fund care se taie taitzeii pentru supa. 17 (Reg; is) ~ul pushtii Pat al pushtii.

MAI² maiuri s. n. Nume pentru diferite unelte sau partzi de unelte in forma de ciocan (de lemn) care servesc la batut indesat nivelat etc. ♦ (Reg.) Batator². Lat. malleus.

MAI³ maiuri s. n. Unealta in forma de ciocan de obicei de lemn folosita in dulgherie shi rotarie; unealta de diverse forme uneori actzionata mecanic folosita la indesarea betonurilor terasamentelor etc. Dintro data k lovit cu un mai in creshtetul capului a inchis ochii. GALAN Z. R. 309. Ciocanele bateau malurile greoaie de lemn icneau... totzi lucrau cu un zor nemaipomenit la injghebarea unui sat model. ANGHELIOSIF C. L. 54. ♦ Unealta de lemn de forma unei lopetzi cu coada scurta cu care se bat uneori rufele cind se spala.

MAI³ máiuri n. 1) Ciocan mare de lemn folosit mai ales in dulgherie shi rotarie. 2) Unealta manuala sau mecanica folosita in constructzia drumurilor pentru indesarea pamantului sau a altor materiale de terasament. /<lat. malleus

2) maĭ n. pl. urĭ (lat. málleus it. maglio pv. malh fr. mai cat. maly sp. majo pg. malho). Cĭocan de lemn de batut tinicheaŭa carnea la bucatarie sh. a. Mare cĭocan care se mishca vertical shi cu care se batatureshte pamintu se indeasa petrele sh. a.

maiu n. unealta de batut pari panza etc.: maiele rotarului maiele piuei. [Lat. MALLEUS].

mai³ (ciocan ficat) (reg.) s. n. pl. máiuri

mai (ciocan ficat) s. n. pl. máiuri

maiu maiuri (unealta shi ficat).

MAI s. v. ciocan ficat mustuitor pat pilug pisalog.

MAI s. 1. maciuca. (~ pentru tasarea terenului.) 2. (prin Transilv.) apasator (inv.) tocmac. (~ de batut pari.) 3. (Maram. Transilv. shi Bucov.) pranic. (~ de batut rufele cand se spala.)

mai s. v. CIOCAN. FICAT. MUSTUITOR. PAT. PILUG. PISALOG.

MAI s. 1. maciuca. (~ pentru tasarea terenului.) 2. (prin Transilv.) apasator (inv.) tocmac. (~ de batut pari.) 3. (Maram. Transilv. shi Bucov.) pranic. (~ de batut rufele cind se spala.)

mái (máiuri) s. n. Pisalog. Mr. mal’u megl. mal’. Lat. malleus (Diez I 258; Pushcariu 1057; CandreaDens. 1038; REW 5268) cf. alb. maj (Meyer 235) it. maglio prov. malh fr. mail cat. mall sp. majo port. malho. Der. maior s. n. (mai mic) der. in rom. (dupa CandreaDens. 1039 direct din lat. malleolus); maiug s. n. (mai pisalog). Sb. malj poate proveni din rom. (Candrea Elemente 403) sau din it.; sb. maljuga poate proveni din rom. sau sa fie der. in interiorul sb. (dupa Cihac II 133 ar fi sursa rom.).

mai¹ maiuri s.n. 1. Lemnul cu care se bat rufele cand se spala. 2. Ciocanul folosit la batutul dranitzelor. Lat. malleus „ciocan mai maciuca ” (DEX MDA). Cuv. rom. > magh. majus „mai”.

mai¹ maiuri s.n. Unealta din lemn (uneori in forma de ciocan) utilizata pentru batut indesat sau nivelat). In Maramuresh: a) lemnul cu care se bat rufele cand se spala; b) ciocanul folosit la batutul dranitzelor. Lat. malleus „ciocan mai”; Mag. majus „mai” provine din rom.

MAI² s. n. I. Maciuca (I 1); (invechit shi regional) ciocan. Cu maiuri bratzele shi stinghiile le zdrobira. DOSOFTEI V. S. ianuarie 44^v/18. SHi cu maiuri de arama frinserai picioarele. id. ib. decembrie 218^r/5. SHi lua Iair. . . tzarushul cortului shi puse maiul in mina ei. BIBLIA (1688) 176 /50 cf. CALENDARIU (1814) 110/17. Ocara obrazul shi maiul capul satzi bata. CANTEMIR IST. 311. Puind lemnul cel sapat deasupra cununei loveashtel cu un mai k sa se tipareasca. . . florile (a. 1805). GRECU P. 100. ishi muie cite o bucata de carne batinduo cu maiul. DRAGHICI R. 149/19. Ajuta cit poate Dindui cind nuiele cind maiul sa bata. PANN SH. II 23/17. Manipulatziunea despicarei bilei. . . cere o desteritate practica cu atit mai admirabile cu cit muncitorul nare alte unelte decit o cusutura o pana shi un mai. I. IONESCU M. 397. Maiurile dogarului sint unele cu minerul scurt altele cu minerul mai lung sau chiar foarte lung. DAME T. 87 cf. 41 115. Lemnului i se face o despicatura cu toporul shi in despicatura se pune icul batinduse apoi cu o muche sau cu maiul. PAMFILE I. C. 122 cf. id. A. R. 173. SHi dintro data k lovit cu un mai in creshtetul capului a inchis ochii. GALAN Z. R. 309. Dind cu mai de fier In miini in picioare Cuiele batea. MARIAN NA. 111 cf. H IV 56 IX 497. In miń shin pisoari sam bata bashicii dzi fier cu maili dzotzal. ARH. FOLK. III 134 cf. ALR I 723 ALR II 6670/2 36 76 95 130 386 705 833 848 872 876 899 928 6703/95 A I 12 23 V 33 VI 3 26. ◊ (K termen de comparatzie pentru marimea sau greutatea pumnului sau p. e x t. a miinii) Avea un pumn cit un mai. REBREANU NUV. 107. Se intoarse cu greu shi ridica mina mare cit un mai cu fringhioarele albastrii ale vinelor puternic reliefate. T. POPOVICI S. 12. ◊ (Regional) Dea (peana shi) maiul = numele unui joc de copii nedefinit mai de aproape. Cf. H II 32 IV 159. ♦ Expr. A se tzine k maiu cu coada = a fi nedespartzit de cineva a se tzine cu statornicie de ceva. Cf. ZANNE P. V 399. ♦ Maciuca cu care se bat radacinile de pe linga mal pentru a stirni peshtele. V. sh t i u l b u c. TZaranii. . . indata ce vad o retragere repede a apelor se inarmeaza cu „maiuri” sau „maciuci” shi cu „topoarele” shi ies „la doborit somnii”. ANTIPA P. 290 cf. 562. ♦ (Regional) Buzdugan (Girda de SusAbrud). ALR II 4951/95. II. Nume pentru diferite unelte sau pentru partzi ale unor unelte de lemn asemanatoare k forma sau k intrebuintzare cu maiul (I) 1. (Regional) Lopatzica de fag cu care se bat rufele shi torturile cind se inalbesc. Pentru k pinzele de ciltzi sa se faca albe cind se ghilesc se bat cu maiul pe un bolohan mare shi curat de piatra. PAMFILELUPESCU CROM. 178. Se intoarse avind subsuoara un cosh de rufe ude de leshie peste rufe scaunul de laut shi maiul. REBREANU I 191 cf. CHEST. V 170/27. Lau. . . cu maiu. ALR I 635 cf. 723 ALR II 3373 4533 A VI 16 26 IX 4. In padure mau taiat La apa am zburat (Maiul de camashi). GOROVEI C. 217. 2. Unealta de batucit pamintul alcatuita dintrun lemn de forma unui trunchi de con care are capatul de sus prevazut cu doua minere iar capatul de jos imbracat in otzel. V. batator batalau batucitor. Ciocanele bateau maiurile greoaie de lemn icneau... totzi lucrau cu un zor nemaipomenit la injghebarea unui sat model. ANGHELIOSIF C. L. 54. Zapciul i lamuri k zidul se lucreaza intre doua uluci de scinduri intre care se toarna pamint batut treptat cu maiul. CAMIL PETRESCU O. II 177. Peretele ori spatele celui zgiltziit huia infundat de parca cineva ar fi batut cu maiul in pamint. V. ROM. februarie 1955 200. Unde da cu maiul Sa creasca malaiul Unde da cu sapa Sa curga k apa. TEODORESCU P. P. 210 cf. ALRM II/I h 412 A V 15. 3. (Regional) Pisalog. Scoase un drob de sare il trinti in piua se asheza shi incepu sa loveasca cu maiul. PREDA D. 76 cf. ALR II 3957/2 3979/29 705 848 A I 26. ♦ S p e c. (La pl. in forma maie) Pilugii de la piua de postav. Maiele k sa poata intoarce dimiile cind le bat sint crestate la capatul de jos. DAMÉ T. 168 cf. ALR SN II h 497 ALR II 6469/105 6470/105 836 6473/105. 4. (Regional) Mustuitor. ALR SN I h 233. 5. (Regional) Betzigash cu care se impinge dopul la pushculitza de soc (Sinnicolaul RomanOradea). ALR II 4379/316. 6. (Regional) Hadaragul imblaciului (PecenishcaBaile Herculane). ALRM SN I h 36/2. 7. (Regional) Rotitza de la batatorul de unt (Cimpenii de SusVashcau). A I 31. 8. (Regional) Teasc de calcat rufele; mangalau. ALR II 3386/47 325. 9. (Regional) Fund care se taie taitzeii de supa (Beba VecheSinnicolaul Mare). ALR I 697/49. 10. (Regional in sintagma) Maiul pushtii = patul pushtii (GlimbocaCaransebesh). ALRT II 18. SHandariu o vru sa die cu maiu pushci. ib. Pl.: maiuri shi (regional) maie. Lat. malleus.