maduva sf [At: CORESI L. 543/17 / V: (irg) ~uha (A shi: maduha; Pl: ~uhe ~uhi ~uri) (reg) maduha (A shi: maduha) madua (A shi: madua) maduga (A shi: maduga) maduhna maduie modua modu~ / A shi: (reg) maduva / Pl: (rar) ~ve / E: ml medulla] 1 Subtantza moale shi grasa de culoare galbuie aflata in canalul oaselor shi care contribuie la formarea sangelui shi a tzesutului osos. 2 (Is) ~va spinarii Parte a sistemului nervos central aflata in interiorul coloanei vertebrale. 3 (Pfm; ie) Ai inghetza (sau ai degera cuiva) ~van oase (sau in ciolane etc.) (de frig) Ai fi foarte frig. 4 (Reg; ie) Ai cerca (cuiva) ~va shi oasele A pune pe cineva la tot felul de incercari pentru a afla cat pretzuieshte. 5 (Pfm; ilav) Pana in (sau Ia) ~va oaselor (sau din oase) ori pana in ~ Pana in adancul fiintzei al sufletului. 6 (Ial) In cel mai inalt grad. 7 (Gmtz; is) ~ de miel Mancare aleasa rara. 8 (Trs; is) ~ de ureche Cerumen. 9 (Fig) Cea mai importanta parte a unui lucru a unei probleme opere etc. Si: esentza miez nucleu. 10 Tarie. 11 (Pan) Parte dinauntru Vz inima. 12 Zona interioara centrala moale a tulpinii plantelor Si: inima. 13 (Prc) Seva. 14 (Trs) Atza mai tare care trece pe langa cocletzi de la un capat la celalalt al itzelor Si: inima itzelor. 15 (Reg; is) ~va luminii Feshtila a lumanarii.

MADÚVA s. f. 1. Substantza moale aflata in interiorul oaselor care ia parte la formarea singelui shi ajuta la formarea tzesutului osos. Trecind descultzi prin vad. ne degera maduvan oase de frig. CREANGA A. 116. ◊ Maduva spinarii = parte a sistemului nervos central aflata in interiorul coloanei vertebrale care are k functzie principala coordonarea reflexelor medulare shi conducerea shtirilor la centrii nervoshi. Expr. Pina in maduva sau pina in (sau la) maduva oaselor = profund adinc. Rasarea un soare Anghelache de te patrundea pina la maduva oaselor. PREDA I. 90. Roasa pinan maduva se surpa Putreda ontreagamparatzie. BENIUC V. 41. Sint inveninat pina in maduva shi pina in virful degetelor. SADOVEANU P. M. 126. 2. Zona centrala a tulpinii plantelor puternic dezvoltata in unele cazuri (de ex. la soc). Statea posomorit k un copac cu maduva uscata. REBREANU I. 27. Sa puna... Maduva de soc Fir de busuioc Sa fiarba la foc. COSHBUC P. II 148. Cei inalt cit padurea SHi nu vede de fel lumea? (Maduva inima copacului). GOROVEI C. 227. 3. Fig. (Rar) Partea cea mai importanta cea mai buna cea mai pretzioasa a unui lucru; esentza miez.

MẮDUVA ~e f. 1) anat. Substantza moale care se afla in cavitatzile oaselor (la vertebrate shi la om). ~a spinarii. ◊ Pana in (sau la) ~a oaselor pana in adancul sufletului al fiintzei; la maximum. 2) Substantza vegetala moale din interiorul tulpinilor shi radacinilor unor plante. /<lat. medulla

maduva f. 1. substantza moale shi grasa ce umple cavitatea oaselor: maduva spinarii; 2. materie spongioasa ce s’afla in cotorul unor vegetale; 3. fig. ce e mai substantzial: maduva unei cartzi. [Vechiurom. maduo = lat. MEDULLA].

madúva (vest) shi mắduva (est) f. pl. e (lat. mĕdŭlla [de la medius mijlociŭ] de unde s’a facut madúŭa madúha [cum se aude shi azĭ in dialect] apoĭ madúva shi [dupa vaduva] maduva; it. midolla pv. meola fr. moelle cat. madulla sp. meollo pg. miola. V. medular. Cp. cu nor). Substantza cea moale shi grasa care se afla in oasele lungĭ saŭ cea spongioasa shi ushoara care se afla in ramurile unor arborĭ (k socu). Maduva spinariĭ creĭeru prelungit in coloana vertebrala. Maduva prelungita bulbu rachidian. Atzĭ intra frigu (saŭ frica) in maduva oaselor atzĭ fi foarte frig (saŭ frica). Fig. Parte esentziala: maduva uneĭ cartzĭ.

moduva sf vz maduva

mắduva s. f. g.d. art. mắduvei

maduva s. f. g.d. art. maduvei

maduva gen. maduvei

MADUVA s. 1. (ANAT.) maduva spinarii = rahis. 2. (BOT.) inima. (~ a tulpinii unui copac.)

MADUVA s. v. esentza fond materie.

MADUVA s. 1. (ANAT.) maduva spinarii = rahis. 2. (BOT.) inima. (~ a tulpinii unui copac.)

maduva s. v. ESENTZA. FOND. MATERIE.

madúva s. f. Miez esentza. Var. (Trans. Banat) madu(h)a. Mr. madua megl. midua. Lat. medŭlla (Pushcariu 1013; CandreaDens. 1114; REW 5463) cf. it. midolla v. fr. meolle (fr. moelle) prov. mezola sp. meollo port. miola. Pentru fonetism (madua cu suprimarea hiatului prin intermediul lui ν) cf. vaduva. Der. maduvos adj. (care are multa maduva).

maduva s. f. sg. (er.) sperma.

MADUVA s. f. I. 1. Substantza moale shi grasa de culoare galbuie aflata in canalul oaselor shi care contribuie la formarea singelui shi a tzesutului osos. Desparte shi d[u]hul shi sufletul shi maduva den oase. CORESI L. 543/17. TZvoi aduce cu drag. . . Jartve de ars cu maduha grasa. DOSOFTEI PS. 211/7. Oasele lui le va implea de maduha. BIBLIA (1688) 377²/8 cf. 372¹/43. Maduha din oase a o suge. TZICHINDEAL F. 300/26. Oasele. . . i pareau uneori k au in ele maduva putreda. GALACTION O. 305. Sa ieshi Sa fugi. . . Din creierii capului Din maduva oaselor. TEODORESCU P. P. 366. Buba de noua feluri de buba Sa ieshi din maduva osului. SHEZ. III 193 cf. VIII 111. Din os in maduhi Ducisi vestea. GRAIUL I 504. Trei lucruri nu se pot pe lumea asta: scara in cer punte peste mare shi maduva in fer. ZANNE P. VI 263. ◊ (La pl. in descintece) Pi su rarunci pin tati ciolanili pin tati maduvili. SHEZ. VI 92. Fugi minatura. . . din toate maduhurili. ib. XX 49 cf. ARH. FOLK. III 125. ◊ Maduva spinarii = parte a sistemului nervos central aflata in interiorul coloanei vertebrale. Maduva spinarei ocupa canalul shirei spinarei. ENC. VET. 75. Maduva spinarii prezinta o diferentza apreciabila intre cele doua partzi din regiunea lombosacrata. PARHON O. A. I 220 cf. 112 127. ◊ E x p r. Ai inghetza (sau ai degera cuiva) maduvan oase (sau in ciolane etc.) (de frig) = (despre oameni) ai fi foarte frig a fi inghetzat. Ne degera maduvan oase de frig! CREANGA A. 116. Nea inghetzat. . . maduva in ciolane de frig. id. P. 256. De bucurie nici nu bag de sama cami ingheatza maduva in fluierele picioarelor. SADOVEANU O. IX 433. (Regional) A (i) cerca (cuiva) maduva shi oasele = a pune pe cineva la tot felul de incercari pentru a afla cit pretzuieshte. ZANNE P. II 607. Pina in (sau la) maduva oaselor (sau din oase) sau pina in maduva = pina in adincul fiintzei al sufletului; in cel mai inalt grad. Cind ciocoiul ajunge la gradul de vataf este corupt moraliceshte shi fiziceshte pina in maduva oaselor. FILIMON O. I 96. Miam sleit puterea toata pinan maduva din oase. EFTIMIU I. 129. Izbucneau te miri de unde naprasnice cintece pandureshti sa te strapunga pina in maduva oaselor. C. PETRESCU A. R. 44. Sint inveninat pina in maduva shi pina in virful degetelor. SADOVEANU P. M. 126. Rasarea un soare. . . de te patrundea pina la maduva oaselor. PREDA I. 90. Maduva de miel = (glumetz) mincare aleasa rara ; trufanda. Cf. ZANNE P. III 658. ♦ (Prin sudvestul Transilv. in sintagma) Maduva de pe ureche = cerumen. ALRM I/I h 36. 2. Fig. Partea esentziala a unui lucru fondul unei probleme al unei opere etc. ; esentza miez nucleu. Cite am insemnate in analii mei o parte shi numai maduva o voi aduce aci. SHINCAI HR. II 94/19 cf. III 272/1. Dete o proclamatziune a carei maduva era k el nu a venit sa combata shi sa asupreasca popoara. BARITZIU P. A. II 396. Aci a fost totdauna maduva romanitatzii. HASDEU I. C. I 37. ♦ Tarie putere vlaga energie. Fug de neologisme shi aleg acele cuvinte vechi. . . in care se afla inca toata maduva intzelesului popular. MAIORESCU CR. II 287. II. P. anal. Partea cea mai dinauntru partea din mijloc. V. i n i m a. 1. Zona interioara centrala moale a tulpinii plantelor ; inima (tulpinii) ; p. r e s t r. seva mizga. Suc sau maduha de lemn (a. 1705). GCR I 357/14. Maduha in lemn. LB. Se creasta deasupra [mladitza] pina in maduha. ECONOMIA 158/21. Ochiul sau se mareshte asha k ar voi parca sa strabata prin maduva copacilor. GANE N. I 127. Maduva de soc Fir de busuioc Sa fiarba la foc. COSHBUC P. II 148. O masa centrala de paremchim numita maduva. GRECESCU FL. 5. Statea posomorit k un copac cu maduva uscata. REBREANU I. 27. SHi viul maduvii sporeshte Simtzind frunzarele vecine Cum il inconjura fratzeshte Cum tot la adapost lar tzine. V. ROM. ianuarie 1 954 179 cf. ALR I 957/320 A III 3. Cei inalt cit padurea SHi nu vede de feli lumea? (Maduva copacului). GOROVEi C. 227. ◊ Fig. Douasprezece sherbe. . . tocau faina De orz shi griu carei a lumii hrana SHi maduva. MURNU O. 342. 2. (Prin Transilv.) Atza mai tare care trece pe linga cocletzi de la un capat la celalalt al itzelor ; inima itzelor. Cf. shez. viii 147. Atza de linga fushtei se mai numeshte shi inima sau maduva itzelor. PAMFILE I. C. 267. 3. (Regional in sintagma) Maduva luminii = feshtila luminarii (MihaileniMiercurea Ciuc). ALR II/I MN 141 3908/574. Accentuat shi: (regional) maduva (ALR I 958/9 540 750 790 805 898 954 990). Pl.: (rar) maduve. SHi: (invechit shi regional) maduha (accentuat shi maduha A II 12 III 19; pl.: maduhe ALRM I/I h 36 shi maduhi LB maduhuri) (regional) madúha (ALR I 1 957/94 856 A III 5 16 17 18 ; accentuat shi maduha A III 5) máduhna (ALR I 1 957/418) madua (accentuat shi madúa ib. 958/56 834 926 1957/8 12 24 60 63 164 280 360 768 865 870 878 880 885 887 926) maduga (BL III 23 ALR I 958/28 35 1957/30 accentuat shi madúga ALR I 958/28 35 1 957/28 35 40 45 49 69 77 810 850) maduie (ib. 1957/93) modúva (ib. 1957/782) modúa (ib. 1957/18) s. f. Lat. medulla.