MACINÍSH macinishuri s. n. (Rar) Macinare macinat¹. ♦ (Concr.) Ceea ce se macina; cerealele duse la moara pentru a fi macinate. ♦ (Concr.) Ceea ce rezulta in urma macinarii; macinatura. Macina + suf. ish.

macinish sm [At: ANON. CAR. / Pl: ~uri / E: macina + ish] 13 Macinare (13). 4 (Fig) Zbucium. 5 Erodare. 6 Sfaramare. 7 Surpare. 89 (Csc) (Cantitate de) cereale duse la moara pentru a fi macinate Vz vipt. 10 Produs care rezulta in urma macinarii. Si: macinatura (2). 11 (Reg) Uium.

MACINÍSH macinishuri s. n. Macinare macinat¹. ♦ (Concr.) Ceea ce se macina; cerealele duse la moara pentru a fi macinate. ♦ (Concr.) Ceea ce rezulta in urma macinarii; macinatura. Macina + suf. ish.

MACINÍSH macinishuri s. n. Actziunea de a macina macinare. ♦ Ceea ce se macina; cerealele duse la moara pentru a fi macinate. Am avut azi mult macinish. SADOVEANU O. VIII 65. ♦ Produs rezultat din macinarea unor cereale. Grishul urluiala sint macinishuri.

MACINÍSH ~uri n. 1) Cereale duse la moara pentru a fi macinate. 2) Produs obtzinut dupa macinarea cerealelor. /a macina + suf. ~ish

macinish n. rezultatul macinatului.

macinísh n. pl. urĭ (d. macin k secerish d. secer). Actziunea de a macina. Lucru macinat (faina): carele cu macinish (Sov. 194).

macinísh (rar) s. n. pl. maciníshuri

macinísh s. n. pl. maciníshuri

MACINÍSH s. v. macinare.

MACINISH s. macinare macinat (rar) macinatura. (~ cerealelor.)

macinísh macinishuri s.n. Cantitate de porumb sau grau ce se duce cu umarul la moara; aproximativ 30 kg: „Un barsanean ducand un macinish cu malai la moara in Calineshti...” (Lenghel 1979: 208). Din macina (< lat. machinare sau macinare) + suf. ish (Scriban DEX MDA).

macinísh uri s.n. Cantitate de porumb sau grau ce se duce cu umarul la moara; aproximativ 30 kg: „Un barsanean ducand un macinish cu malai la moara in Calineshti...” (Lenghel 1979: 208). Din macina (< lat. machinare sau macinare) + ish.

MACINÍSH s. m. 1. Macinat¹ macinare (1). Cf. ANON. CAR. Pe cind era vuietul [din moara] mai mare shi macinishul mai infierbintat. GANE ap. TDRG. Toate morile sistematice avind cel putzin un valtz. . . shi o capacitate teoretica de macinish de minimum 1 vagon 24 ore. LEG. EC. PL. 28. 2. (Cu sens colectiv) (Cantitate de) cereale duse la moara pentru a fi macinate. V. v i p t. Morarul macina pe oprite shi avea destul macinish acum dupa secere. SLAVICI V. P. 19. Moara shi ziua alba shi noapte neagra avea macinish bogat nu numai din Baitza ci shi din satele vecine. F (1 884) 247. Macinish la moara nu prea era. ib. (1890) 138. Am avut azi mult macinish. SADOVEANU O. VIII 65 cf. REV. CRIT. III 159. Frate! porneshte moara caci vad k macinish ai destul! CATANA P. B. II 118. Il trimite. . . cu un car de macinish la moara. COM. SAT. V 110. Lele cit on macinish Num umplea capu de griji. BIRLEA C. P. 301 cf. SHEZ. VII 189. [Moara] umbla fara macinish. ALR II 6 715/235 cf. 3 986/353. 3. Produse rezultate din macinarea griului sau a altor cereale ; macinatura (2); p. e x t. ceea ce rezulta in urma macinarii. Cf. LB. Dochitza. . . spala macinish de aur la piuale lui Cornean. AGIRBICEANU A. 162. Dupa cum are sa fie shi macinishul mai mult sau mai putzin fin. PACALA R. 72. Am macinat paie cu rishnitza shi din macinish am pregatit fiertura. STANCU D. 126. A lua zeciuiala macinishului. PAMFILE I. C. 165 cf. SHEZ. V 105. ♦ (Regional) Uium. Nu mai duc la moara la Cacoveanu k ia prea mult macinish. Com. din PODENITURDA. Pl.: macinishuri. Macina + suf. ish.