7 definiții pentru lăibărac

Explicative DEX

LĂIBĂRÁC, lăibărace, s. n. (Pop.) Laibăr. – Laibăr + suf. -ac.

lăibărac sn [At: TDRG / V: (reg) lai~ / Pl: ~ace / E: laibăr1 + -ac] 1-6 (Reg; șhp) Laibăraș (1-6).

LĂIBĂRÁC, lăibărace, s. n. (Reg.) Laibăr. – Laibăr + suf. -ac.

Ortografice DOOM

lăibărác (pop.) s. n., pl. lăibăráce

lăibărác s. n., pl. lăibăráce

Relaționale

LĂIBĂRÁC s. v. laibăr, mintean, surtuc.

lăibărac s. v. LAIBĂR. MINTEAN. SURTUC.

Intrare: lăibărac
lăibărac substantiv neutru
substantiv neutru (N2)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăibărac
  • lăibăracul
  • lăibăracu‑
plural
  • lăibărace
  • lăibăracele
genitiv-dativ singular
  • lăibărac
  • lăibăracului
plural
  • lăibărace
  • lăibăracelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lăibărac, lăibăracesubstantiv neutru

etimologie:
  • Laibăr + sufix -ac. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.