logaritm sm [At: GHEOM.TRIGON. 16^r 167^v / V: (inv) ~on / A shi: logaritm / Pl: ~i (inv) ~e ~uri / E: fr logarithme ger Logarithmus lat logarithmus] 1 (Mat) Putere la care trebuie ridicat un anumit numar pozitiv numit baza pentru a obtzine un numar dat. 2 (Is) ~ zecimal (sau rar vulgar) Logaritm (1) a carui baza este numarul 10. 3 (Is) ~ natural (sau neperian) Logaritm (1) a carui baza este numarul iratzional „e” = 2718. 4 (Is) Sistem de ~i Totalitate a logaritmilor (1) cu aceeashi baza. 56 (Is) Tabla (sau tabela) de ~i (Carte care cuprinde) tabele cu logaritmul (1) unor numere cu care se pot calcula logaritmii tuturor numerelor.

LOGARÍTM logaritmi s. m. (Mat.) Puterea la care trebuie ridicat un numar special ales (numit baza sistemului) spre a obtzine un numar dat. Logaritmul lui 64 in baza 4 este 3 fiindca 64 = 4³. ▭ Era savant shi eu socot K pricepea filozofie SHi logaritmi cine mai shtie. COSHBUC P. II 255. ◊ Logaritm zecimal = logaritm a carui baza este numarul 10. Logaritmul zecimal al lui 100 este 2. ▭ Logaritm natural (sau neperian) = logaritm a carui baza este «e» reprezentind numarul 27182818284... Tabla (sau tabela) de logaritmi = tabloul (sau cartea cuprinzind tablourile) logaritmilor cu ajutorul caruia se pot calcula logaritmii tuturor numerelor.

LOGARÍTM s.m. (Mat.) Putere la care trebuie ridicat un anumit numar (numit baza) pentru a obtzine un numar dat. ◊ Logaritm zecimal = logaritm avand k baza numarul 10. [< fr. logarithme cf. gr. logos proportzie arithmos numar].

LOGARÍTM s. m. (mat.) putere la care trebuie ridicat un anumit numar (baza) pentru a obtzine un numar dat. ♦ ~ zecimal = logaritm avand k baza numarul 10. (< fr. logarithme)

LOGARÍTM ~i m. mat. Putere la care urmeaza sa fie ridicat un anumit numar pozitiv (numit baza) pentru a obtzine numarul dat. ◊ Tabela de ~i tabela in care se dau logaritmii unor numere cu ajutorul carora se poate afla logaritmul tuturor celorlalte numere. /<fr. logarithme

logaritm m. numere cari substituinduse altora date intr’o chestiune pot inlocui inmultzirea cu o adunare shi impartzirea cu o scadere: table de logaritmi.

*logarítm m. (vgr. lógos cuvint shi arithmós numar). Mat. Numar luat intr’o progresiune aritmetica shi care raspunde unuĭ numar luat intr’o progresiune geometrica: logaritmiĭ aŭ fost inventatzĭ de Scotzianu Napier († 1617).

logaritmon sm vz logaritm

logarítm s. m. pl. logarítmi

logarítm s. m. pl. logarítmi

logaritm pl. logaritmi

logaritm (< fr. logarithme) (MAT.) Puterea la care trebuie ridicat un numar numit baza pentru a obtzine un alt numar dat (ex. logaritmul numarului 1.000 in baza 10 este 3 deoarece 10³ = 1.000; se scrie log₁₀ 1000 = 3). In acustica* muzicala se utilizeaza bazele 10 2 shi 2^1/12. Calculul cu logaritmi se aplica in operatziile matematice efectuate asupra sunetelor* shi intervalelor* (masurare adunare scadere determinare a frecventzei* unui sunet plecand de la aceea cunoscuta a altui sunet temperare* egala etc.). Aceasta aplicatzie permite crearea unei imagini mai sesizabile a valorii intervalelor decat aceea oferita de fractzii shi in acelashi timp simplifica shi ushureaza calculele (ex.: adunarea a doua intervale in loc sa fie operata inmultzind cele doua rapoarte supraunitare ale frecventzelor sunetelor respective se efectueaza prin adunarea logaritmilor acestor rapoarte ceea ce este mai simplu shi mai conform cu simtzul comun). Justificarea folosirii calculului cu logaritmi se bazeaza pe proprietatea logaritmica a organului auditiv (v. auz) exprimata prin legea fiziol. generala WeberFechner (1884); marimea unei senzatzii variaza in raport cu logaritmul excitatziei (iar nu direct proportzional cu marimea acesteia). Urechea traduce prin logaritmi valorile frecventzelor sunetelor sau altfel spunand senzatzia de inaltzime (1) a sunetelor variaza cu logaritmul frecventzelor lor. Natura „opereaza” deci in acest domeniu cu logaritmi k shi in cazul sunetului (v. fon). Aplicarea calcului cu logaritmi a permis shi instituirea unor sisteme de unitatzi de masura intervalice (v. cent shi savart). ♦ Logaritmii inventatzi in 1614 de baronul scotzian J. Neper (sau Napier) au fost curand aplicatzi in matematica acusticii muzicale mai intai (probabil) de N. Mercator (N. Kauffmann). L. Euler a utilizat logaritmii in baza 2 mai convenabili din unele puncte de vedere in locul logaritmilor zecimali (in baza 10). H. Bellermann a calculat tabela cu logaritmi in baza 2^1/12 baza de care sa servit J.A. Ellis pentru a propune adoptarea unitatzii de masura cent*. Nu prezinta interes practic sistemul de logaritmi in baza 2^1/1000 propus de A. von Oettingen.

LOGARÍTM (< fr. {i}; {s} gr. logos „raport” + arithmos „numar”) s. m. Logaritmul unui numar = puterea la care trebuie ridicat un anumit numar pozitiv numit baza pentru a ne da numarul dat. L. neperian = l. a carui baza este numarul transcendent e (e = 2718...). L. zecimal = l. a carui baza este numarul 10.