optziuni
  • info

16 definitzii pentru lexic

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

LÉXIC s. n. Totalitatea cuvintelor dintro limba; vocabular. ♦ P. restr. Totalitatea cuvintelor caracteristice limbii unei epoci unei regiuni unui scriitor etc. Din fr. lexique.

LÉXIC s. n. Totalitatea cuvintelor dintro limba; vocabular. ♦ P. restr. Totalitatea cuvintelor caracteristice limbii unei epoci unei regiuni unui scriitor etc. Din fr. lexique.

lexic ~a [At: PROT. POP. N. D. 391 / Pl: (14) ~uri (512) ~ici ~ice / E: fr lexique] 1 sn (Asr) Dictzionar. 2 sn Totalitate a cuvintelor dintro limba Si: vocabular (ivr) lexicon (2). 3 sn (Is) ~ principal (sau fundamental) Fond principal de cuvinte intro limba. 4 sn (Pex) Ansamblu al cuvintelor caracteristice limbii unei regiuni unei epoci unui domeniu de activitate unui stil al limbii unui scriitor sau vorbitor etc. 512 a (Asr) Lexical (18).

LÉXIC s. n. Vocabular. Lexicul limbii romine. ▭ Prin «lexic» sau «vocabular» se intzelege curent totalitatea cuvintelor care le poseda o limba. IORDAN L. R. 32.

LÉXIC s.n. Totalitatea cuvintelor unei limbi; vocabular. [< fr. lexique cf. gr. lexikon vocabular].

LÉXIC1 s. n. vocabular (1). ◊ totalitatea cuvintelor specifice unui scriitor unei regiuni unei epoci. (< fr. lexique)

LÉXIC n. Totalitate a cuvintelor dintro limba sau dintro opera literara; vocabular. /<fr. lexique

lexic n. dictzionar.

*léxic n. pl. e (vgr. lexikón dictzionar d. léxis vorba légo vorbesc). Dictzionar vocabular maĭ ales prescurtat. SHi lexicón pl. oáne. V. glosar.

LEXIC2(O) LEXÍE elem. „cuvant” „lexic” „dictzionar”. (< fr. lexic/o/ lexie cf. gr. lexis cuvant lexikon dictzionar)

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

léxic s. n.

léxic s. n.

lexic ce.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

LÉXIC s. 1. v. vocabular. 2. v. glosar.

LEXIC s. 1. vocabular. (~ unei limbi.) 2. glosar vocabular. (Publicarea unui ~ regional.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

léxic (ce) s. n. Vocabular. Var. (inv.) lexicon. Fr. lexique shi mai inainte (sec. XVIII) din ngr. λεξιϰόν (Gáldi 205).

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

LÉXIC s. n. (< fr. lexique cf. gr. lexikon „vocabular”): v. vocabulár.

Intrare: lexic
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lexic
  • lexicul
  • lexicu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • lexic
  • lexicului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

lexicsubstantiv neutru

  • 1. Totalitatea cuvintelor dintro limba. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: vocabular
    • format_quote Lexicul limbii romane. DLRLC
    • format_quote Prin «lexic» sau «vocabular» se intzelege curent totalitatea cuvintelor care le poseda o limba. IORDAN L. R. 32. DLRLC
    • 1.1. prin restrictzie Totalitatea cuvintelor caracteristice limbii unei epoci unei regiuni unui scriitor etc. DEX '09 DEX '98 MDN '00
      sinonime: glosar
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.