7 definiții pentru leiculiță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LEICULÍȚĂ, leiculițe, s. f. (Pop.) Leicuță1. – Leică1 + suf. -uliță.
LEICULÍȚĂ, leiculițe, s. f. (Pop.) Leicuță1. – Leică1 + suf. -uliță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
leiculiță sfs [At: ISPIRESCU, L. 238 / E: leică1 + -iță] 1-16 (Pop; șhp) Leică1 (1- 3, 7-11) (tânără și drăguță) Si: (pop) leicușoară (1-16), leicuță (1-16).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LEICULÍȚĂ s. f. (Popular) Leicuță. Ce să fie asta leiculiță? ISPIRESCU, L. 238. – Pronunțat: lei-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
leiculíță (pop.) s. f., g.-d. art. leiculíței; pl. leiculíțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
leiculíță s. f., g.-d. art. leiculíței; pl. leiculíțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
LEICULÍȚĂ s. v. leliță, țățică.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
leiculiță s. v. LELIȚĂ. ȚĂȚICĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
leiculiță, leiculițesubstantiv feminin
-
- Ce să fie asta leiculiță? ISPIRESCU, L. 238. DLRLC
-
etimologie:
- Leică + sufix -uliță. DEX '09 DEX '98