7 definiții pentru lecuire
Explicative DEX
LECUÍRE, lecuiri, s. f. Acțiunea de a (se) lecui și rezultatul ei; vindecare, tămăduire, însănătoșire. – V. lecui.
LECUÍRE, lecuiri, s. f. Acțiunea de a (se) lecui și rezultatul ei; vindecare, tămăduire, însănătoșire. – V. lecui.
- sursa: DEX '98 (1998)
 - adăugată de ionel_bufu
 - acțiuni
 
lecuire sf [At: CALENDARIU (1814), 130/3 / Pl: ~ri / E: lecui] 1 Însănătoșire a unei ființe bolnave sau rănite, a unor părți ale corpului în urma aplicării sau luării unui leac (1) Si: tratament, vindecare, (pop) lecuială, (înv) lecuință, tămăduire. 2 Folosire a unui leac (1) pentru prevenirea unei boli. 3 (Bis; înv) Purificare. 4 (Bis; înv) Izbăvire. 5 (Pex) Vindecare a unei boli sau a unei răni Si: cicatrizare. 6 (Fig) Eliberare a unei persoane de o stare sufletească neplăcută, jenantă, de un necaz Si: rezolvare. 7 Înlăturare a unui obicei rău, a unei deprinderi proaste, a unui nărav. 8 (Spc) Tratare a plantelor.
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
LECUÍRE s. f. Acțiunea de a (se) lecui; vindecare, tămăduire, însănătoșire. Schimbarea aerului e cel mai bun mijloc de lecuire. ALECSANDRI, S. 106.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
Ortografice DOOM
lecuíre s. f., g.-d. art. lecuírii; pl. lecuíri
- sursa: DOOM 2 (2005)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
lecuíre s. f., g.-d. art. lecuírii; pl. lecuíri
- sursa: Ortografic (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
Relaționale
LECUÍRE s. v. însănătoșire.
- sursa: Sinonime (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
LECUIRE s. (MED.) îndreptare, înfiripare, însănătoșire, întremare, înzdrăvenire, refacere, restabilire, ridicare, tămăduire, vindecare, (pop.) sculare, tămăduială, (înv.) sănătoșare, tămăduință, vracevanie. (~ completă a bolnavului.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
|    substantiv feminin (F107)    Surse flexiune: DOR    |  nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| genitiv-dativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
  lecuire, lecuirisubstantiv feminin  
 -  1. Acțiunea de a (se) lecui și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: tămăduire vindecare însănătoșire
-  Schimbarea aerului e cel mai bun mijloc de lecuire. ALECSANDRI, S. 106. DLRLC
 
 -  
 
etimologie:
-  lecui DEX '98 DEX '09
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.