optziuni
  • info

12 definitzii pentru lamentabil

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

LAMENTÁBIL A lamentabili e adj. 1. Care este vrednic de plans deplorabil; care inspira mila. 2. (Adesea adverbial) Prost rau mizerabil. Purtare lamentabila. Din fr. lamentable lat. lamentabilis.

LAMENTÁBIL A lamentabili e adj. 1. Care este vrednic de plans deplorabil; care inspira mila. 2. (Adesea adverbial) Prost rau mizerabil. Purtare lamentabila. Din fr. lamentable lat. lamentabilis.

lamentabil ~a a [At: STAMATI D. / Pl: ~i ~e / E: fr lamentable lat lamentabilis] 1 Care denota o situatzie foarte proasta Si: jalnic (ivr) lamentos (1). 2 Care produce o impresie extrem de neplacuta Si: deplorabil (ivr) lamentos (2). 3 Care inspira mila Si: (ivr) lamentos (3). 4 Penibil. 56 (D. oameni) In mizerie (morala sau) materiala Si: mizerabil. 7 (Inv; d. sunete voce etc.) Care exprima durere suferintza tristetze Si: jalnic trist. 8 Induioshator. 9 De calitate foarte proasta. 10 Ticalos.

LAMENTÁBIL A lamentabili e adj. Care inspira mila care e vrednic de plins; p. ext. rau prost mizerabil. Aspect lamentabil. ▭ Planurile provocatorilor la razboi nu se pot termina decit printrun crah lamentabil. CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 120 6/3.

LAMENTÁBIL A adj. Vrednic de mila de plans; (p. ext.) rau prost mizerabil. [Cf. fr. lamentable it. lamentabile].

LAMENTÁBIL A adj. 1. vrednic de mila de plans. 2. (shi adv.) rau prost mizerabil. (< fr. lamentable lat. lamentabilis)

LAMENTÁBIL ~a (~i ~e) 1) Care inspira mila; vrednic de plans. Voce ~a. 2) Care este de calitate proasta; mizerabil. Spectacol ~. Orator ~. /<fr. lamentable

lamentabil a. 1. demn de plans: soarta lamentabila; 2. induioshetor: cu o voce lamentabila.

*lamentábil a adj. (lat. lamentabilis). Deplorabil demn de plins: situatziune lamentabila. Plingator induĭoshator: voce lamentabila. Adv. In mod lamentabil.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

lamentábil adj. m. pl. lamentábili; f. lamentábila pl. lamentábile

lamentábil adj. m. pl. lamentábili; f. sg. lamentábila pl. lamentábile

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

LAMENTÁBIL adj. v. deplorabil.

LAMENTABIL adj. deplorabil jalnic mizerabil nenorocit prapadit (livr.) mizer (inv. shi reg.) ticalos (inv.) mishel. (Era intro stare ~.)

Intrare: lamentabil
lamentabil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lamentabil
  • lamentabilul
  • lamentabilu‑
  • lamentabila
  • lamentabila
plural
  • lamentabili
  • lamentabilii
  • lamentabile
  • lamentabilele
genitiv-dativ singular
  • lamentabil
  • lamentabilului
  • lamentabile
  • lamentabilei
plural
  • lamentabili
  • lamentabililor
  • lamentabile
  • lamentabilelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

lamentabil, lamentabilaadjectiv

  • 1. Care este vrednic de plans; care inspira mila. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: deplorabil
    • format_quote Aspect lamentabil. DLRLC
    • format_quote Planurile provocatorilor la razboi nu se pot termina decit printrun crah lamentabil. CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 120 6/3. DLRLC
  • 2. adesea adverbial Mizerabil, prost, rau. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: mizerabil prost rau
    • format_quote Purtare lamentabila. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.