10 definiții pentru lăstăraș
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LĂSTĂRÁȘ, lăstărași, s. m. (Pop.) Diminutiv al lui lăstar; lăstărel. [Pl. și: (n.) lăstărașe] – Lăstar + suf. -aș.
lăstăraș sm [At: I. GOLESCU, C. / V: (pop) ~rică sf, (îvr) ~turaș / Pl: ~i, (pop, sn) ~e / E: lăstar1 + -aș] 1-8 (Șhp) Lăstar1 (1-4) (mic) Si: lăstărel (1-8), lăstăruț (1-8).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LĂSTĂRÁȘ, lăstărași, s. m. Diminutiv al lui lăstar; lăstărel. [Pl. și: (n.) lăstărașe] – Lăstar + suf. -aș.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
LĂSTĂRÁȘ, lăstărași, s. m. Diminutiv al lui lăstar. Se zări încolțind din pămînt un lăstăraș. ODOBESCU, S. III 290.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lăstărică sf vz lăstăraș
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lăsturaș, ~ă a vz lăstăraș
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
lăstăráș (pop.) s. m., pl. lăstăráși
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
lăstăráș s. m., pl. lăstăráși
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
LĂSTĂRÁȘ s. (BOT.) lăstărel, lăstărică.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
LĂSTĂRAȘ s. (BOT.) lăstărel, lăstărică.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F39) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
lăstăraș, lăstărașisubstantiv masculin
-
- Se zări încolțind din pămînt un lăstăraș. ODOBESCU, S. III 290. DLRLC
-
etimologie:
- Lăstar + sufix -aș. DEX '98 DEX '09