10 definiții pentru lăstărel

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LĂSTĂRÉL, lăstărei, s. m. (Pop.) Lăstăraș. [Pl. și: (n.) lăstărele] – Lăstar + suf. -el.

lăstărel sm [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~ei, (pop, sn) ~e / E: lăstar1 + -el] 1-8 (Șhp) Lăstăraș (1-8).

LĂSTĂRÉL, lăstărei, s. m. Lăstăraș. [Pl. și: (n.) lăstărele] – Lăstar + suf. -el.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

lăstărél (pop.) s. m., pl. lăstăréi, art. lăstăréii

lăstărél s. m., pl. lăstăréi, art. lăstăréii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LĂSTĂRÉL s. v. lăstăraș.

LĂSTĂREL s. (BOT.) lăstăraș, lăstărică.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

lăstărel, lăstărei s. m. (prst.) băiețandru lipsit de experiență sexuală.

a ajunge lăstărel expr. (prst.- d. un tânăr neinițiat) a reuși primul act sexual

a veni lăstărel expr. (prst.d. un tânăr neinițiat) a reuși primul act sexual.

Intrare: lăstărel
lăstărel1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăstărel
  • lăstărelul
  • lăstărelu‑
plural
  • lăstărei
  • lăstăreii
genitiv-dativ singular
  • lăstărel
  • lăstărelului
plural
  • lăstărei
  • lăstăreilor
vocativ singular
plural
lăstărel2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăstărel
  • lăstărelul
  • lăstărelu‑
plural
  • lăstărele
  • lăstărelele
genitiv-dativ singular
  • lăstărel
  • lăstărelului
plural
  • lăstărele
  • lăstărelelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lăstărel, lăstăreisubstantiv masculin

etimologie:
  • Lăstar + sufix -el. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.