12 definitzii pentru kieselgur
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
- specializate (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
KIESELGÚR s. n. Roca sedimentara silicioasa formata prin depunerile cochiliilor unor alge microscopice monocelulare; diatomit pamantzel. [Pr.: chiz] Din germ. Kieselgur.
KIESELGÚR s. n. Roca sedimentara silicioasa formata prin depunerile cochiliilor unor alge microscopice monocelulare; diatomit pamantzel. [Pr.: chiz] Din germ. Kieselgur.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de catalin_caba
- actziuni
kieselgur sn [At: DEX2 / S shi: kis~ / P: chizel~ / Pl: ? / E: ger Kieselgur] Roca sedimentara silicioasa formata din depunerile cochiliilor unor alge microscopice monocelulare Si: diatomit (reg) pamantzel.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
KIESELGÚR [CHIZEL] s. n. diatomit. (< germ. Kieselgur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
KIESELGÚR [pr.: kizelgur] n. Roca silicioasa formata prin depunerea cochiliilor unor alge monocelulare. /< germ. Kieselgur
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
KISELGÚR s. n. Sediment consolidat format din depunerea cochiliilor unor alge microscopice monocelulare; pamintzel.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
KISELGÚR s.n. Roca sedimentara silicioasa formata prin depunerea unor alge microscopice monocelulare; diatomit; tripoli. [Var. chiselgur kieselgur. /< germ. Kieselgur].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
kieselgúr (germ.) [kies pron. chiz] (kie) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
kieselgúr s. n. [kies pron. germ. chiz]
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
kiselgúr s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
KIESELGÚR s. v. diatomit.[1]
- Dupa alte surse shi: kiselgur — LauraGellner
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
KISELGUR s. (MIN.) diatomit pamintzel tripoli pamint de diatomee.[1]
- Dupa alte surse shi: kieselgur — LauraGellner
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
kieselgur (engl.= kieselguhr) sin. → diatomit.
- sursa: Petro-Sedim
- adaugata de raduborza
- actziuni
- silabatzie: kie-sel-gur
- pronuntzie: chizelgur
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
kieselgursubstantiv neutru
etimologie:
- Kieselgur DEX '09 DEX '98 DN NODEX