k² c [At: (a. 1577) CUV. D. BATR. I 26/11 / E: ml qu(i)a] (Urmat cu sau fara intercalari de sa) Introduce subordonate cu predicatul la conjunctiv.

K² conj. (Urmat totdeauna de «sa» introduce o propozitzie subordonata cu predicatul la modul conjunctiv; in propozitziile completive atributive shi predicative fara o intercalare intre «k» shi «sa» se intilneshte numai in limba veche shi in cea populara). 1. (Introduce o propozitzie finala) Oamenii strimtoratzi se duceau cine shtie unde... k sa mai iasa ceva parale. SADOVEANU O. II 125. Daca tziam fagaduit atunci a fost numai k sa te impac. ISPIRESCU L. 2. [Lupul] unge totzi paretzii cu singe k sa faca shi mai midt in ciuda caprei. CREANGA P. 25. 2. (Introduce o propozitzie consecutiva) Auzi dar cinei el paginul K sami sarute feten drum? COSHBUC P. I 89. Prea vatzi batut joc de limba de strabuni shi obicei K sa nu sarate o data ce sintetzi Nishte mishei! EMINESCU O. I 151. 3. (Introduce o propozitzie subiectiva) Era mai bine k negura sa nu se mai ieie pin’nu vor ajunge ei dupa zarea aceea vinata. CAMILAR N. I 8. K sa trecem prin padure e peste poate. ISPIRESCU L. 6. Nu e destul k o natzie sashi aiba un loc pe harta lumii...; trebuie insa k ea sa poata dovedi folosul ce a adus shi poate aduce lumii. BALCESCU: O. II 11. 4. (Introduce o propozitzie atributiva) Dami voie k sa ma duc shi eu pe urma fratzilor mei. CREANGA P. 192. Vetzi crede cavetzi dreptul shi voi k sa traitzi. EMINESCU O. I 59. Alexandru... avea porunci imparateshti catre hanul tatarilor... k sai deie oricit ajutor. NEGRUZZI S. I 137. 5. (Introduce o propozitzie completiva directa) Am jurat k peste dinshii sa trec falnic fara pas. EMINESCU O. I 147. Sa iertatzi boieri k nunta so pornim shi noi alaturi. EMINESCU O. I 87. 6. (Introduce o propozitzie completiva indirecta) Ma tem k nu cumva sa vina acasa in lipsa mea. 7. (Introduce o propozitzie predicativa) Angajamentul nostru este k pina miine sa terminam lucrarea.

K² conj. (Urmat cu sau fara intercalari de „sa” introduce o propozitzie subordonata cu predicatul la conjunctiv) 1. (Introduce o propozitzie finala) Daca tziam fagaduit atunci a fost numai k sa te impac (ISPIRESCU). 2. (Introduce o propozitzie consecutiva) Auzi dar cinei el paganul K sami sarute feten drum? (COSHBUC). 3. (Introduce o propozitzie subiectiva) K sa trecem prin padure e peste poate (ISPIRESCU). 4. (Introduce o propozitzie atributiva) Vetzi crede cavetzi dreptul shi voi k sa traitzi (EMINESCU). 5. (Introduce o propozitzie completiva directa) Am jurat k peste danshii sa trec falnic fara pas (EMINESCU). 6. (Introduce o propozitzie completiva indirecta) Ma tem k nu cumva sa ma cheme. 7. (Introduce o propozitzie predicativa) Angajamentul nostru este k pana maine sa terminam lucrarea. Lat. qu[i]a.

K² conj. I. (urmat de sa) 1) (exprima un raport final) Pentru k; asha k. Pleaca repede k sa nu intarzie. 2) (exprima un raport modal) A vorbit asha k sa fie intzeles. 3) (exprima un raport completiv) Doreshte k sa se reintoarca. 4) (exprima un raport consecutiv) Incat. Prea mare e groapa k sa o potzi sari. II (in locutziune exprima un raport temporal de posterioritate) Inainte de. A ajuns acasa inainte k sa inceapa ploaia. /<lat. qu[i]a

k conj. exprima: 1. o comparatziune: alb k zapada; 2. o aproximatziune: copil k de patru ani; 3. o relatziune de asemanare intre doua idei: mai dulce k mierea; 4. cel mai inalt grad de intensitate (dupa un comparativ adverbial): k mai bine cat (se poate) mai bine k mai ba nicidecum; 5. scopul sau finalitatea (inaintea unui conjunctiv): mancam k sa traim. [Lat. QUAM].

2) k conj. (lat. quĭa fiindca). In unire cu sa al conjunctivuluĭ arata scopu (pentru a) saŭ rezultatu (in cit): Maninc k sa traĭesc. Adun azĭ k sa am mine. Era prea mindru k sa cersheasca (era asha de mindru in cit nu putea cershi). Cu verbele de necesitate orĭ deciziune se pune k numaĭ cind aceste vorbes separate de subjunctiv: e necesar trebuĭe se cuvine s’a hotarit k patria sa fie aparata. Dar: patria trebuĭe (sa fie) aparata hotarim sa’ncepem lupta. Tot asha: k sa portzi razboĭ itzĭ trebuĭe banĭ (urit pentru k sa!). Cu vorbele de mishcare saŭ de afect e maĭ elegant fara k: ma duc sa vad (nu k sa vad) doresc vreaŭ sa ma duc (nu k sa ma duc). Vechĭ (in poruncĭ): k sa n’aĭba = sa n’aĭba. Est. Fam. K maĭ ba de loc nicĭ de cum (cu conjunctivu): auzind asta k maĭ ba sa plece (n’a maĭ plecat).

k² conjctz. (in k (...) sa)

k adv. conjctz. interj.

K adv. prep. conj. 1. adv. decat. (E mai in varsta ~ el.) 2. adv. prep. cat. (E inalt ~ bradul.) 3. cat cum precum. (Noi ~ shi ei...) 4. adv. drept. (Socoteshtete ~ absent.) 5. conj. prep. de drept pentru spre. (~ incercare.) 6. prep. drept (inv. shi reg.) spre. (Cere ~ rasplata...)

K adv. prep. conj. 1. adv. decit. (E mai in virsta ~ el.) 2. adv. prep. cit precum. (E inalt ~ bradul.) 3. conj. cit cum precum. (Noi ~ shi ei...) 4. adv. drept. (Socoteshtete ~ absent.) 5. prep. de drept pentru spre. (~ incercare.) 6. prep. drept (inv. shi reg.) spre. (Cere ~ rasplata...)

k conj. 1. (Inv.) Pentru k intrucit. 2. Pentru k cu scopul k. Lat. quia (Pushcariu 244; DAR; Sandfeld REB I 1007; Rosetti II 117). Sensul sa pierdut din sec. XVII. Astazi apare numai cu sensul 2 shi totdeauna in compunere k sa deci pentru a introduce un conjuctiv. Folosirea lui ar trebui sa se reduca la prop. care indica finalitate sau consecintza: ma duc k sa nul MAI vad dar nu vreau sal mai vad. Totushi uzul cere prezentza lui k atunci cind conjunctivul nu urmeaza imediat dupa verbul principal: nu vreau sa ma vada toata lumea dar: nu vreau k toata lumea sa ma vada. Perfecta echivalentza a acestor doua expresii este cauza pentru care folosirea lui k sa sa extins exagerat astfel incit este ushor sa se spuna impropriu nu vreau k sa ma vada toata lumea. Aceasta forma incorecta este simtzita tot mai putzin k atare asha k astazi k sa a devenit mai mult sau mai putzin echivalent al lui sa. Pentru der. romanici ai lui quia (v. it. it. de sud v. sp. v. port. k it. che prov. fr. cat. sp. port. que) cf. J. Jaquet Recherches sur l’origine de la conj. que et des formes romanes équivalentes Paris 1894 shi REW 6954 unde totushi lipsesc rom. k mr. k sa (tra sa) megl. k si.