6 definiții pentru iubit (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
IUBÍT1 s. n. Iubire. – V. iubi.
IUBÍT1 s. n. Iubire. – V. iubi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
iubit1 sni [At: (a. 1682) ap. GCR I, 254/23 / V: (pop) ~ă sf / E: iubi] 1-4 Iubire (1-4). 5 (Înv) Poftă. 6 (Înv) Dorință. 7-11 Iubire (7-11). 12 (Pop; îe) A-i face cuiva de ~ A face cuiva farmece de dragoste.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IUBÍT1 s. n. Faptul de a iubi; iubire. Tu să fi-nceput iubitul, Că-i făceam eu isprăvitul. COȘBUC, P. I 52. Lasă, mîndră, iubitul. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 449.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
iubită sf vz iubit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
iubít2 s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
iubít s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: iubit (s.n.)
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
iubitsubstantiv neutru
- 1. Faptul de a iubi. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: iubire
- Tu să fi-nceput iubitul, Că-i făceam eu isprăvitul. COȘBUC, P. I 52. DLRLC
- Lasă, mîndră, iubitul. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 449. DLRLC
-
etimologie:
- iubi DEX '98 DEX '09