9 definiții pentru ispășire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ISPĂȘÍRE, ispășiri, s. f. Acțiunea de a ispăși și rezultatul ei; expiere, spășenie, ispășenie, expiație. – V. ispăși.
ISPĂȘÍRE, ispășiri, s. f. Acțiunea de a ispăși și rezultatul ei; expiere, spășenie, ispășenie, expiație. – V. ispăși.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ispășire sf [At: PĂSCULESCU, L. P. 196 / V: spășire / Pl: ~ri / E: ispăși] 1 (Înv) Ispașă (2). 2 Răscumpărare a unei greșeli prin suferință Si: (liv) expiare, ispășenie (4). 3 Executare a unei condamnări privative de libertate. 4 Suferință pentru o faptă comisă de altă persoană. 5 Iertare de păcate Si: mântuire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ISPĂȘÍRE, ispășiri, s. f. Acțiunea de a ispăși; expiere, expiație. Ba dau bani la mănăstire Pentru-a noastră ispășire. PĂSCULESCU, L. P. 196.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ispășire f. expiațiune: ceasul ispășirii de veci Od.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ispășíre f. Constatare.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ispășíre s. f., g.-d. art. ispășírii; pl. ispășíri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ispășíre s. f., g.-d. art. ispășírii; pl. ispășíri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ISPĂȘÍRE s. (livr.) expiație, expiere, (înv.) ispășenie, spăsire. (~ unui păcat.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ISPĂȘIRE s. (livr.) expiație, expiere, (înv.) ispășenie, spăsire. (~ unui păcat.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ispășire, ispășirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a ispăși și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ba dau bani la mănăstire Pentru-a noastră ispășire. PĂSCULESCU, L. P. 196. DLRLC
-
etimologie:
- ispăși DEX '98 DEX '09