11 definiții pentru ispășenie
din care- explicative (6)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ISPĂȘÉNIE, ispășenii, s. f. (Înv.) Ispășire. – Ispăși + suf. -enie.
ISPĂȘÉNIE, ispășenii, s. f. (Înv.) Ispășire. – Ispăși + suf. -enie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ispășenie sf [At: FILIMON, ap. TDRG / V: ~șan~ / Pl: ~ii / E: ispăși + -enie] 1-3 Ispașă (1-3). 4 Ispășire (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ISPĂȘÉNIE, ispășenii, s. f. (Învechit) Ispășire. Se puseră pe rugăciuni și ispășenie. FILIMON, la TDRG.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ispășénie f. Vechĭ. Ispășire. – La Flm. ispășánie, „ispașă”.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ispășanie sf vz ispășenie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ispășanie f. V. ispașă: ispășaniile de păduri FIL. [Slav. SŬPASENIĬE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ispășénie (înv.) (-ni-e) s. f., art. ispășénia (-ni-a), g.-d. art. ispășéniei; pl. ispășénii, art. ispășéniile (-ni-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ispășénie s. f. (sil. -ni-e), art. ispășénia (sil. -ni-a), g.-d. art. ispășéniei; pl. ispășénii, art. ispășéniile (sil. -ni-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ISPĂȘÉNIE s. v. ispășire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ispășenie s. v. ISPĂȘIRE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ispășaníe, ispășaníi, s.f. (înv.) v. ispașă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: -ni-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ispășenie, ispășeniisubstantiv feminin
- 1. Ispășire. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: ispășire
- Se puseră pe rugăciuni și ispășenie. FILIMON, la TDRG. DLRLC
-
etimologie:
- Ispăși + sufix -enie. DEX '98 DEX '09