11 definitzii pentru inzestra

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INZESTRÁ inzestrez vb. I. Tranz. 1. A da zestre unei fete (cand se marita). ♦ A acorda cuiva un bun o sursa de venituri etc. 2. A prevedea cu cele necesare o intreprindere o institutzie etc.; a dota. 3. Fig. A dota pe cineva cu calitatzi morale fizice etc. In + zestre.

INZESTRÁ inzestrez vb. I. Tranz. 1. A da zestre unei fete (cand se marita). ♦ A acorda cuiva un bun o sursa de venituri etc. 2. A prevedea cu cele necesare o intreprindere o institutzie etc.; a dota. 3. Fig. A dota pe cineva cu calitatzi morale fizice etc. In + zestre.

inzestra vt [At: PRAV. MOLD. 111/2 / V: (inv; cscj) ~ri / Pzi: ~rez (inv) ~estru / E: in + zestre] 1 (Ivp) A da zestre unei fete (cand se marita). 2 A acorda cuiva un bun o sursa de venituri etc. 3 A prevedea cu cele necesare o institutzie Si: a dota. 4 (Fig) A dota pe cineva cu anumite calitatzi. 5 (Fig) A impodobi.

INZESTRÁ inzestrez vb. I. Tranz. 1. A da zestre unei fete (cind se marita); a dota. Nu mei da mie fata asta omule? K eu tzioi inzestrao sha fi bine de ea. VLAHUTZA O. A. 498. ♦ A acorda un bun material o sursa de venituri etc. Ridicase el... minastirea Crinului cu hramul Troitzei shi o inzestrase cu multe podoabe shi avere mare. CARAGIALE O. III 87. 2. A prevedea (o intreprindere o institutzie o locuintza) cu cele necesare a procura obiecte necesare. Bucurinduse de sprijinul fratzesc al tzarii care construieshte comunismul tzarile de democratzie populara ishi inzestreaza industria lor cu tehnica cea mai inaintata. SCINTEIA 1953 nr. 2576. Ishi vor mari locuintza inzestrindo cit mai bine. SADOVEANU E. 27. ◊ (Glumetz) Dna Timotin a tzinut sa ma inzestreze cu tot ce trebuie shi nu trebuie unei calatorii. IBRAILEANU A. 137. 3. Fig. A dota (pe cineva) cu calitatzi morale fizice etc. Natural inzestrase cu un talent de orator de o putere irezistibila. CARAGIALE O. II 140.

A INZESTRÁ ~éz tranz. 1) A pune in posesia unui bun (material sau spiritual). ~ fiica la maritish. Natura la ~at cu talent. 2) (intreprinderi laboratoare etc.) A asigura (cu ceva) pentru a functziona normal; a dota. ~ o camera. /in + zestre

inzestrà v. 1. a da zestre; 2. fig. a gratifica a impodobi cu daruri sufleteshti: natura l’a inzestrat cu toate talentele.

inzestréz v. tr. (d. zestre; pv. adastrar). Daŭ zestre dotez: parintziĭ ishĭ inzestreaza fetele. Fig. Natura a inzestrato cu o mare frumusetza shi inteligentza.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

inzestrá (a ~) vb. ind. prez. 3 inzestreáza

inzestrá vb. ind. prez. 1 sg. inzestréz 3 sg. shi pl. inzestreáza; conj. prez. 3 sg. shi pl. inzestréze

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INZESTRÁ vb. 1. v. dota. 2. a dota (inv. shi pop.) a darui. (A ~ o fata de maritat.) 3. a dota (fig.) a impodobi. (Natura la ~ cu insushiri alese.)

INZESTRA vb. 1. a dota a echipa a prevedea a utila (inv.) a provedea. (A ~ uzina cu cele necesare.) 2. a dota (inv. shi pop.) a darui. (A ~ o fata de maritat.) 3. a dota (fig.) a impodobi. (Natura la ~ cu insushiri alese.)

Intrare: inzestra
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • inzestra
  • ‑nzestra
  • inzestrare
  • ‑nzestrare
  • inzestrat
  • ‑nzestrat
  • inzestratu‑
  • ‑nzestratu‑
  • inzestrand
  • ‑nzestrand
  • inzestrandu‑
  • ‑nzestrandu‑
singular plural
  • inzestreaza
  • ‑nzestreaza
  • inzestratzi
  • ‑nzestratzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • inzestrez
  • ‑nzestrez
(sa)
  • inzestrez
  • ‑nzestrez
  • inzestram
  • ‑nzestram
  • inzestrai
  • ‑nzestrai
  • inzestrasem
  • ‑nzestrasem
a II-a (tu)
  • inzestrezi
  • ‑nzestrezi
(sa)
  • inzestrezi
  • ‑nzestrezi
  • inzestrai
  • ‑nzestrai
  • inzestrashi
  • ‑nzestrashi
  • inzestraseshi
  • ‑nzestraseshi
a III-a (el, ea)
  • inzestreaza
  • ‑nzestreaza
(sa)
  • inzestreze
  • ‑nzestreze
  • inzestra
  • ‑nzestra
  • inzestra
  • ‑nzestra
  • inzestrase
  • ‑nzestrase
plural I (noi)
  • inzestram
  • ‑nzestram
(sa)
  • inzestram
  • ‑nzestram
  • inzestram
  • ‑nzestram
  • inzestraram
  • ‑nzestraram
  • inzestraseram
  • ‑nzestraseram
  • inzestrasem
  • ‑nzestrasem
a II-a (voi)
  • inzestratzi
  • ‑nzestratzi
(sa)
  • inzestratzi
  • ‑nzestratzi
  • inzestratzi
  • ‑nzestratzi
  • inzestraratzi
  • ‑nzestraratzi
  • inzestraseratzi
  • ‑nzestraseratzi
  • inzestrasetzi
  • ‑nzestrasetzi
a III-a (ei, ele)
  • inzestreaza
  • ‑nzestreaza
(sa)
  • inzestreze
  • ‑nzestreze
  • inzestrau
  • ‑nzestrau
  • inzestrara
  • ‑nzestrara
  • inzestrasera
  • ‑nzestrasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

inzestra, inzestrezverb

  • 1. A da zestre unei fete (cand se marita). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dota
    • format_quote Nu mei da mie fata asta omule? K eu tzioi inzestrao sha fi bine de ea. VLAHUTZA O. A. 498. DLRLC
    • 1.1. A acorda cuiva un bun o sursa de venituri etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ridicase el... minastirea Crinului cu hramul Troitzei shi o inzestrase cu multe podoabe shi avere mare. CARAGIALE O. III 87. DLRLC
  • 2. A prevedea cu cele necesare o intreprindere o institutzie etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dota
    • format_quote Bucurinduse de sprijinul fratzesc al tzarii care construieshte comunismul tzarile de democratzie populara ishi inzestreaza industria lor cu tehnica cea mai inaintata. SCINTEIA 1953 nr. 2576. DLRLC
    • format_quote Ishi vor mari locuintza inzestrindo cit mai bine. SADOVEANU E. 27. DLRLC
    • format_quote glumetz Dna Timotin a tzinut sa ma inzestreze cu tot ce trebuie shi nu trebuie unei calatorii. IBRAILEANU A. 137. DLRLC
  • 3. figurat A dota pe cineva cu calitatzi morale fizice etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Natural inzestrase cu un talent de orator de o putere irezistibila. CARAGIALE O. II 140. DLRLC
etimologie:
  • In + zestre DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.