11 definitzii pentru inzestra
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INZESTRÁ inzestrez vb. I. Tranz. 1. A da zestre unei fete (cand se marita). ♦ A acorda cuiva un bun o sursa de venituri etc. 2. A prevedea cu cele necesare o intreprindere o institutzie etc.; a dota. 3. Fig. A dota pe cineva cu calitatzi morale fizice etc. In + zestre.
INZESTRÁ inzestrez vb. I. Tranz. 1. A da zestre unei fete (cand se marita). ♦ A acorda cuiva un bun o sursa de venituri etc. 2. A prevedea cu cele necesare o intreprindere o institutzie etc.; a dota. 3. Fig. A dota pe cineva cu calitatzi morale fizice etc. In + zestre.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
inzestra vt [At: PRAV. MOLD. 111/2 / V: (inv; cscj) ~ri / Pzi: ~rez (inv) ~estru / E: in + zestre] 1 (Ivp) A da zestre unei fete (cand se marita). 2 A acorda cuiva un bun o sursa de venituri etc. 3 A prevedea cu cele necesare o institutzie Si: a dota. 4 (Fig) A dota pe cineva cu anumite calitatzi. 5 (Fig) A impodobi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INZESTRÁ inzestrez vb. I. Tranz. 1. A da zestre unei fete (cind se marita); a dota. Nu mei da mie fata asta omule? K eu tzioi inzestrao sha fi bine de ea. VLAHUTZA O. A. 498. ♦ A acorda un bun material o sursa de venituri etc. Ridicase el... minastirea Crinului cu hramul Troitzei shi o inzestrase cu multe podoabe shi avere mare. CARAGIALE O. III 87. 2. A prevedea (o intreprindere o institutzie o locuintza) cu cele necesare a procura obiecte necesare. Bucurinduse de sprijinul fratzesc al tzarii care construieshte comunismul tzarile de democratzie populara ishi inzestreaza industria lor cu tehnica cea mai inaintata. SCINTEIA 1953 nr. 2576. Ishi vor mari locuintza inzestrindo cit mai bine. SADOVEANU E. 27. ◊ (Glumetz) Dna Timotin a tzinut sa ma inzestreze cu tot ce trebuie shi nu trebuie unei calatorii. IBRAILEANU A. 137. 3. Fig. A dota (pe cineva) cu calitatzi morale fizice etc. Natural inzestrase cu un talent de orator de o putere irezistibila. CARAGIALE O. II 140.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A INZESTRÁ ~éz tranz. 1) A pune in posesia unui bun (material sau spiritual). ~ fiica la maritish. Natura la ~at cu talent. 2) (intreprinderi laboratoare etc.) A asigura (cu ceva) pentru a functziona normal; a dota. ~ o camera. /in + zestre
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
inzestrà v. 1. a da zestre; 2. fig. a gratifica a impodobi cu daruri sufleteshti: natura l’a inzestrat cu toate talentele.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
inzestréz v. tr. (d. zestre; pv. adastrar). Daŭ zestre dotez: parintziĭ ishĭ inzestreaza fetele. Fig. Natura a inzestrato cu o mare frumusetza shi inteligentza.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
inzestrá (a ~) vb. ind. prez. 3 inzestreáza
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
inzestrá vb. ind. prez. 1 sg. inzestréz 3 sg. shi pl. inzestreáza; conj. prez. 3 sg. shi pl. inzestréze
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
inzestrez. modificata
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INZESTRÁ vb. 1. v. dota. 2. a dota (inv. shi pop.) a darui. (A ~ o fata de maritat.) 3. a dota (fig.) a impodobi. (Natura la ~ cu insushiri alese.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INZESTRA vb. 1. a dota a echipa a prevedea a utila (inv.) a provedea. (A ~ uzina cu cele necesare.) 2. a dota (inv. shi pop.) a darui. (A ~ o fata de maritat.) 3. a dota (fig.) a impodobi. (Natura la ~ cu insushiri alese.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
inzestra, inzestrezverb
- 1. A da zestre unei fete (cand se marita). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: dota
- Nu mei da mie fata asta omule? K eu tzioi inzestrao sha fi bine de ea. VLAHUTZA O. A. 498. DLRLC
- 1.1. A acorda cuiva un bun o sursa de venituri etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ridicase el... minastirea Crinului cu hramul Troitzei shi o inzestrase cu multe podoabe shi avere mare. CARAGIALE O. III 87. DLRLC
-
-
- 2. A prevedea cu cele necesare o intreprindere o institutzie etc. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: dota
- Bucurinduse de sprijinul fratzesc al tzarii care construieshte comunismul tzarile de democratzie populara ishi inzestreaza industria lor cu tehnica cea mai inaintata. SCINTEIA 1953 nr. 2576. DLRLC
- Ishi vor mari locuintza inzestrindo cit mai bine. SADOVEANU E. 27. DLRLC
- Dna Timotin a tzinut sa ma inzestreze cu tot ce trebuie shi nu trebuie unei calatorii. IBRAILEANU A. 137. DLRLC
-
- 3. A dota pe cineva cu calitatzi morale fizice etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Natural inzestrase cu un talent de orator de o putere irezistibila. CARAGIALE O. II 140. DLRLC
-
etimologie:
- In + zestre DEX '09 DEX '98