optziuni
  • info

13 definitzii pentru involbura

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INVOLBURÁ involburez vb. I. 1. Tranz. shi refl. (La pers. 3 despre ape furtuni etc.) A (se) mishca in vartejuri; a (se) invarteji. 2. Tranz. Fig. (Rar) A invalui a cuprinde a impresura. [Prez. ind. shi: invólbur] In + volbura.

involbura [At: MARIAN NU. 345 / Pzi: involbur ~rez / E: in + volbura] 12 vtr (La p 3; d. ape furtuni etc.) A (se) invarteji (23). 3 vt A face sa se invartejeasca. 4 vt (Fig ; rar) A cuprinde din toate partzile Si: a impresura a invalui. 56 vtr (Fig) A (se) tulbura.

INVOLBURÁ invólbur vb. I. 1. Tranz. shi refl. (La pers. 3 despre ape furtuni etc.) A (se) mishca in vartejuri; a (se) invarteji. 2. Tranz. Fig. (Rar) A invalui a cuprinde a impresura. [Prez. ind. shi: involburez] In + volbura.

INVOLBURÁ invólbur shi (mai rar) involburez vb. I. 1. Refl. (Numai la pers. 3 despre ape furtuni etc.) A se mishca in virtejuri; a se invirteji. Inaintea noastra... apa se iutzeshte shi se involbureaza. VLAHUTZA O. A. 415. ◊ Fig. Intrebarile raspunsurile glasurile strigatele se involburara in virtejuri k frunzele invirtite de vint. DUMITRIU N. 100. Involburinduse norodul se urni spre huditzi. SADOVEANU F. J. 17. Numai in rastimpuri cind doina se involbura k scapata dintro vijelie de patimi se simtzea k nui tinerel feciorul care cinta. AGIRBICEANU S. P. 17. ◊ Tranz. Visla tragea involburind apan pilnii mici. SANDUALDEA U. P. 102. 2. Tranz. Fig. (Rar) A invalui a cuprinde a impresura. Noi cei trimeshi ce stapinim Cuvintul... E timp sanvolburam cu el pamintul. TOMA C. V. 214.

A INVOLBURÁ ~éz tranz. 1) A face sa se involbureze. 2) fig. A cuprinde din toate partzile; a invalui. [SHi involbur] /in + volbura

A SE INVOLBURÁ pers. 3 se ~éaza intranz. (despre ape aer) A se mishca in vartejuri; a face volburi; a se invarteji. [SHi involbura] /in + volbura

involburà v. a se ridica in volbure.

invólbur shi éz a á v. tr. (d. volbura). Rostogolesc fac sa faca volburĭ (apa fumu colbu pinza): shivoaĭele involburasera virtoapele shi japshile (Chir. Granicerul). V. refl. Apa incepu sa se involbure. (Chir. VR. 1913 78 53). SHi volburez.

volburéz V. involburez.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

involburá (a ~) vb. ind. prez. 3 involbureáza/invólbura

involburá vb. ind. prez. 3 sg. shi pl. invólbura/involbureáza

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INVOLBURÁ vb. 1. a (se) invarteji a (se) zbate (rar) a (se) invaltori (pop.) a (se) varteji (reg.) a (se) invoalbe a (se) vartejui. (Marea se ~.) 2. v. agita.

INVOLBURA vb. 1. a (se) invirteji a (se) zbate (rar) a (se) inviltori (pop.) a (se) virteji (reg.) a (se) invoalbe a (se) virtejui. (Marea se ~.) 2. a (se) agita a clocoti a (se) framinta a fremata a (se) zbate a (se) zbuciuma (inv. shi reg.) a salta (inv.) a (se) salbatici. (Apele crescute se ~ in matca.)

Intrare: involbura
involbura1 (1 -rez) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • involbura
  • ‑nvolbura
  • involburare
  • ‑nvolburare
  • involburat
  • ‑nvolburat
  • involburatu‑
  • ‑nvolburatu‑
  • involburand
  • ‑nvolburand
  • involburandu‑
  • ‑nvolburandu‑
 singular plural
  • involbureaza
  • ‑nvolbureaza
  • involburatzi
  • ‑nvolburatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • involburez
  • ‑nvolburez
 (sa)
  • involburez
  • ‑nvolburez
  • involburam
  • ‑nvolburam
  • involburai
  • ‑nvolburai
  • involburasem
  • ‑nvolburasem
a II-a (tu)
  • involburezi
  • ‑nvolburezi
 (sa)
  • involburezi
  • ‑nvolburezi
  • involburai
  • ‑nvolburai
  • involburashi
  • ‑nvolburashi
  • involburaseshi
  • ‑nvolburaseshi
a III-a (el, ea)
  • involbureaza
  • ‑nvolbureaza
 (sa)
  • involbureze
  • ‑nvolbureze
  • involbura
  • ‑nvolbura
  • involbura
  • ‑nvolbura
  • involburase
  • ‑nvolburase
plural I (noi)
  • involburam
  • ‑nvolburam
 (sa)
  • involburam
  • ‑nvolburam
  • involburam
  • ‑nvolburam
  • involburaram
  • ‑nvolburaram
  • involburaseram
  • ‑nvolburaseram
  • involburasem
  • ‑nvolburasem
a II-a (voi)
  • involburatzi
  • ‑nvolburatzi
 (sa)
  • involburatzi
  • ‑nvolburatzi
  • involburatzi
  • ‑nvolburatzi
  • involburaratzi
  • ‑nvolburaratzi
  • involburaseratzi
  • ‑nvolburaseratzi
  • involburasetzi
  • ‑nvolburasetzi
a III-a (ei, ele)
  • involbureaza
  • ‑nvolbureaza
 (sa)
  • involbureze
  • ‑nvolbureze
  • involburau
  • ‑nvolburau
  • involburara
  • ‑nvolburara
  • involburasera
  • ‑nvolburasera
involbura2 (1 -r) verb grupa I conjugarea I
verb (VT2)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • involbura
  • ‑nvolbura
  • involburare
  • ‑nvolburare
  • involburat
  • ‑nvolburat
  • involburatu‑
  • ‑nvolburatu‑
  • involburand
  • ‑nvolburand
  • involburandu‑
  • ‑nvolburandu‑
 singular plural
  • involbura
  • ‑nvolbura
  • involburatzi
  • ‑nvolburatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • involbur
  • ‑nvolbur
 (sa)
  • involbur
  • ‑nvolbur
  • involburam
  • ‑nvolburam
  • involburai
  • ‑nvolburai
  • involburasem
  • ‑nvolburasem
a II-a (tu)
  • involburi
  • ‑nvolburi
 (sa)
  • involburi
  • ‑nvolburi
  • involburai
  • ‑nvolburai
  • involburashi
  • ‑nvolburashi
  • involburaseshi
  • ‑nvolburaseshi
a III-a (el, ea)
  • involbura
  • ‑nvolbura
 (sa)
  • involbure
  • ‑nvolbure
  • involbura
  • ‑nvolbura
  • involbura
  • ‑nvolbura
  • involburase
  • ‑nvolburase
plural I (noi)
  • involburam
  • ‑nvolburam
 (sa)
  • involburam
  • ‑nvolburam
  • involburam
  • ‑nvolburam
  • involburaram
  • ‑nvolburaram
  • involburaseram
  • ‑nvolburaseram
  • involburasem
  • ‑nvolburasem
a II-a (voi)
  • involburatzi
  • ‑nvolburatzi
 (sa)
  • involburatzi
  • ‑nvolburatzi
  • involburatzi
  • ‑nvolburatzi
  • involburaratzi
  • ‑nvolburaratzi
  • involburaseratzi
  • ‑nvolburaseratzi
  • involburasetzi
  • ‑nvolburasetzi
a III-a (ei, ele)
  • involbura
  • ‑nvolbura
 (sa)
  • involbure
  • ‑nvolbure
  • involburau
  • ‑nvolburau
  • involburara
  • ‑nvolburara
  • involburasera
  • ‑nvolburasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

involbura, involburez / involbura, involburverb

  • 1. tranzitiv reflexiv unipersonal (Despre ape furtuni etc.) A (se) mishca in vartejuri; a (se) invarteji. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: invarteji
    • format_quote Inaintea noastra... apa se iutzeshte shi se involbureaza. VLAHUTZA O. A. 415. DLRLC
    • format_quote figurat Intrebarile raspunsurile glasurile strigatele se involburara in virtejuri k frunzele invirtite de vint. DUMITRIU N. 100. DLRLC
    • format_quote figurat Involburinduse norodul se urni spre huditzi. SADOVEANU F. J. 17. DLRLC
    • format_quote figurat Numai in rastimpuri cind doina se involbura k scapata dintro vijelie de patimi se simtzea k nui tinerel feciorul care cinta. AGIRBICEANU S. P. 17. DLRLC
    • format_quote Visla tragea involburind apan pilnii mici. SANDUALDEA U. P. 102. DLRLC
  • 2. tranzitiv figurat rar Cuprinde, impresura, invalui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cuprinde impresura invalui
    • format_quote Noi cei trimeshi ce stapinim Cuvintul... E timp sanvolburam cu el pamintul. TOMA C. V. 214. DLRLC
etimologie:
  • In + volbura DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.