interoga vt [At: DA / Pzi: ~ghez / E: fr interroger lat interrogare] 1 A pune cuiva intrebari insistente Si: a chestiona. 2 (Jur) A pune intrebari unui martor sau inculpat. 3 (Spc) A supune la un interogatoriu (3). 4 A examina (prin intrebari) un elev student candidat etc. pentru ai evalua nivelul cunoshtintzelor.

INTEROGÁ interoghez vb. I. Tranz. (Cu privire la acuzatzi la martori) A supune unui interogatoriu; p. ext. (glumetz) a pune cuiva intrebari insistente. ♦ (Cu privire la elevi) A examina a chestiona.

INTEROGÁ vb. I. tr. A pune intrebari; a examina (elevi). ♦ A supune (pe cineva) la interogatoriu. [P.i. 36 gheaza. / < lat. it. interrogare fr. interroger].

INTEROGÁ vb. tr. 1. a pune intrebari; a examina (elevi studentzi). 2. a supune unui interogatoriu. (< fr. interroger lat. interrogare)

A INTEROGÁ ~ghéz tranz. 1) (persoane) A determina sa raspunda asupra unei probleme; a intreba; a chestiona. 2) (martori inculpatzi) A supune la un interogatoriu; a chestiona. 3) (elevi sau studentzi) A supune unui examen oral; a intreba; a asculta; a examina. /<fr. interroger lat. interrogare

interogà v. Jur. a adresa cuiva una sau mai multe intrebari.

*interóg a á v. tr. (lat. intérrogo rogáre de unde vine shi intreb. Se conjuga k abrog). Adresez intrebarĭ cuĭva cercetindul: a interoga un inculpat. Examinez un candidat k sa vad ce shtie.

interogá (a ~) vb. ind. prez. 3 interogheáza

interogá vb. ind. prez. 1 sg. interoghéz 3 sg. shi pl. interogheáza

interoghez gheaza 3. corectata

INTEROGÁ vb. 1. v. intreba. 2. v. asculta.

INTEROGA vb. 1. a chestiona a intreba (pop.) a ispiti (fig.) a descoase. (A ~ pe cineva despre ceva.) 2. a asculta a chestiona a examina a intreba (inv.) a prociti. (A ~ un elev.)

INTEROGÁ (< fr. lat.) vb. I tranz. A supune pe cineva la un interogatoriu; p. ext. a pune cuiva intrebari insistente. ◊ (INFORM.) A interoga o banca de date = a formula intrebari ale caror raspunsuri pot fi date pe baza informatziilor contzinute in banca de date.