INTERIÓR OÁRA interiori oare adj. s. n. 1. Adj. Care este situat inauntrul unui spatziu limitat; intern. ♦ Fig. Care se refera la partea morala sufleteasca a omului; care nu se manifesta in afara; launtric. 2. S. n. Partea dinauntru a unui obiect a unui spatziu circumscris (shi inchis) a unei incaperi (impreuna cu mobilierul); spec. mobilierul sau aranjamentul unei locuintze al unei camere etc. ◊ Loc. adv. In interior = inauntru pe dinauntru. ♦ Tablou care reprezinta partea dinauntru a unei camere sau uneori scene de familie. ♦ (Cin.; la pl.) Scene care se petrec in casa. Se filmeaza interioarele. ♦ Fig. Structura morala sufleteasca a omului. 3. S. n. Post telefonic functzionand printro centrala care leaga liniile exterioare cu posturile telefonice din camerele birourile etc unei cladiri institutzii etc. [Pr.: rior] Din fr. intérieur lat. interior oris.

interior ~oara [At: (a. 1865) URICARIUL X 370 / P: ~rior / Pl: ~i ~oare / E: fr intérieur lat interior] 1 a Intern (1). 2 a (Fig) Care se refera la partea sufleteasca a omului. 3 a (Fig) Care nu se manifesta in afara Si: launtric. 4 a (Fig; is) For ~ Conshtiintza (7). 5 sn Parte dinauntru a unui obiect a unei camere a unei locuintze etc. 6 sn (Spc) Mobila shi aranjament dintro camera dintro locuintza dintrun apartament etc. 7 sn Tablou reprezentand partea dinauntru a unei camere sau scene de familie. 8 sn (Cin; lpl) Scene care se petrec in casa. 9 sn (Fig) Structura sufleteasca a omului. 10 sn Post telefonic functzionand printro centrala care leaga liniile exterioare cu posturile telefonice din camere birouri ale unei cladiri institutzii etc. 11 (Ilav) In ~ Inauntru.

INTERIÓR OÁRA interiori oare adj. s. n. 1. Adj. Care este situat inauntrul unui lucru al unui spatziu limitat etc.; intern. ♦ Fig. Care se refera la partea morala sufleteasca a omului; care nu se manifesta in afara; launtric. 2. S. n. Partea interioara (1) a unui obiect a unui spatziu circumscris (shi inchis) a unei incaperi (impreuna cu tot ce se afla aici); spec. mobilierul sau aranjamentul unei locuintze al unei camere etc. ◊ Loc. adv. In interior = inauntru pe dinauntru. ♦ Tablou care reprezinta partea dinauntru a unei camere sau uneori scene de familie. ♦ (Cinema; la pl.) Scene care se petrec in casa. Se filmeaza interioarele. ♦ Fig. Structura morala sufleteasca a omului. 3. S. n. Post telefonic functzionand printro centrala care leaga liniile exterioare cu posturile telefonice din camere birouri etc. ale unei cladiri ale unei institutzii etc. [Pr.: rior] Din fr. intérieur lat. interior oris.

INTERIÓR² OÁRA interiori oare adj. 1. Situat inauntrul unui lucru al unui spatziu limitat; de dinauntru intern. [Cheie] prinsa cu un ac de sigurantza in buzunarul interior al vestei. C. PETRESCU C. V. 44. Curtea interioara dintre castel shi conacul vechi era plina de tzarani. REBREANU R. II 189. Pamintenii vor simtzi de indata foloasele produse prin dezvoltarea industriei interioare. ODOBESCU S. II 111. 2. Fig. Care priveshte natura morala a omului; launtric. Eminescu a realizat in versurile lui o melodie interioara pentru care textul apare k un libret. SADOVEANU E. 80. ◊ For interior = conshtiintza. Pronuntzat: rior.

INTERIÓR OÁRA adj. Care este situat inauntru de dinauntru; intern. ◊ (Fig.) For interior = conshtiintza. // s.n. 1. Partea dinauntru a unui lucru a unei locuintze a unei camere etc.; ceea ce este cuprins inauntrul unei camere al unei locuintze etc.; spatziul dinauntrul unui obiect al unei incaperi etc. ♦ Reprezentare figurativa a interiorului incaperilor mai ales in pictura. 2. Post telefonic care functzioneaza printro centrala care leaga exteriorul cu diferitele camere birouri etc. ale unei cladiri ale unei institutzii etc. 3. (Fig.) Latura launtrica natura morala a omului. [Pron. rior. / < lat. interior cf. it. interiore fr. intérieur].

INTERIÓR OÁRA I. adj. situat inauntrul unui spatziu limitat al unui lucru etc.; intern. ♦ (fig.) for ~ = conshtiintza. II. s. n. 1. partea dinauntru a unui lucru spatziu apartament etc.; ceea ce este cuprins intrun asemenea spatziu. ◊ reprezentare figurativa a interiorului incaperilor (in pictura). 2. post telefonic care functzioneaza printro centrala ce leaga exteriorul cu diferitele camere birouri ale unei institutzii etc. 3. (fig.) latura launtrica natura morala a omului. (< lat. interior fr. intérieur)

INTERIÓR² ~oára ( ~óri ~oáre) (in opozitzie cu exterior) 1) Care se afla in partea de dinauntru a ceva; de dinauntru; intern; launtric. 2) Care tzine de psihic. [Sil. rior] /<lat. interior ~oris fr. intérieur

interior a. 1. care e inauntru: curte interioara; 2. fig. care e in suflet: bucurie interioara. ║ adv. pe dinauntru. ║ n. partea dinauntru: interiorul unei biserici.

*interiór oára adj. (lat. interior comparativu d. intra in auntru. V. intim intern exterior). Din auntru: curtea interioara. Fig. Care se raporta la suflet la natura morala: sentiment interior. S. n. pl. urĭ saŭ shi oare. Partea din auntru: interioru uneĭ bisericĭ. Adv. (Rar). In mod interior pin auntru: aceasta casa e maĭ frumoasa interior de cit exterior. Fig. In suflet in inima ta: atzĭ bate joc interior de prostiile unuĭ inginfat.

interiór¹ (rior) adj. m. pl. interióri; f. interioára pl. interioáre

interiór adj. m. (sil. rior) pl. interióri; f. sg. interioára pl. interioáre

INTERIÓR adj. v. launtric.

INTERIÓR adj. s. 1. adj. dinauntru intern. (Partea ~oara.) 2. s. (fig.) pantece san. (In ~ul pamantului al navei.)

INTERIOR adj. s. 1. adj. dinauntru intern. (Partea ~.) 2. s. (fig.) pintece sin. (In ~ pamintului al navei.)

interior adj. v. LAUNTRIC.

Interior ≠ exterior

FOR INTERIÓR s. v. conshtiintza cuget gandire spirit suflet.

for interior s. v. CONSHTIINTZA. CUGET. GINDIRE. SPIRIT. SUFLET.

INTERIÓR OÁRA adj. (< lat. interior cf. it. interiore fr. intérieur): in sintagma vorbire interioara (v.).

MAREA INTERIOARA v. Setonaikai.

MONGOLIA INTERIOARA (NEI MENGGU/MONGOL ZIZHIQU) regiune autonoma in China septentrionala; 12 mil. km²; 231 mil. loc. (1997). Centrul adtiv: Hohhot. Expl. de carbuni min. de fier shi mangan petrol. Creshterea animalelor. Grau orez mei shi soia.

SETONAIKAI sau SETO NO UCHI (MAREA INTERIOARA sau MEDITERANA JAPONEZA) mare cu tzarm neregulat extinsa pe directzie SVNE pe 435 km lungime shi 658 km latzime intre ins. Honshū la N shi NE ins. Shikoku la S shi ins. Kyūshū la V; 95 mii km²; ad.: 2040 m. Comunica cu Oceanul Pacific prin str. Akashi shi Naruto la NE shi str. Bungo la SV iar cu str. Coreei shi M. Japoniei prin str. Shimonoseki la V. Are peste 300 de ins. (mai mari: Awaji Shōdo NishiNomi Yashiro) shi mai multe golfuri (Ōsaka Kōbe Wakayama Tokushima Takamatsu Hiroshima Matsuyama Ōita sh.a.); datorita caracterului de mare inchisa este puternic poluata.