opțiuni
  • info

14 definiții pentru inteligibil

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INTELIGÍBIL, -Ă, inteligibili, -e, adj. 1. Care poate fi înțeles cu ajutorul gândirii logice; clar, limpede. 2. (Fil.) Care poate fi cunoscut numai de rațiune, de gândire, independent de cunoașterea senzorială. – Din fr. intelligible.

INTELIGÍBIL, -Ă, inteligibili, -e, adj. 1. Care poate fi înțeles cu ajutorul gândirii logice; clar, limpede. 2. (Fil.) Care poate fi cunoscut numai de rațiune, de gândire, independent de cunoașterea senzorială. – Din fr. intelligible.

inteligibil, ~ă a [At: ODOBESCU, S. II, 369 / Pl: ~i, ~e / E: fr intelligible] 1-2 Care poate fi înțeles (ușor) Si: clar. 3-4 (D. sunet) Care se aude (bine) Si: deslușit, limpede. 5 (Flz) Care poate fi cunoscut numai de rațiune.

INTELIGÍBIL, -Ă, inteligibili, -e, adj. Care este accesibil înțelegerii, care poate fi înțeles cu ușurință; clar. Traducătorului i se cere a fi limpede, corect, elegant, cumpănit și mai cu seamă inteligibil în limba sa. ODOBESCU, S. II 369.

INTELIGÍBIL, -Ă adj. Ușor de înțeles; clar, limpede. ♦ (În filozofia idealistă) Care poate fi înțeles numai prin rațiune; suprasenzorial. [Cf. lat. intelligibilis, fr. intelligible].

INTELIGÍBIL, -Ă adj. ușor de înțeles; clar, limpede. ◊ (fil.) care poate fi înțeles numai prin rațiune. (< fr. intelligible, lat. intelligibilis)

INTELIGÍBIL ~ă (~i, ~e) Care poate fi înțeles; ușor de înțeles; clar; limpede; accesibil. /<fr. intelligible

inteligibil a. ușor de înțeles.

*inteligíbil, -ă adj. (lat. intelligibilis). Care se poate înțelege ușor: voce, vorbă inteligibilă. Adv. În mod inteligibil.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

inteligíbil adj. m., pl. inteligíbili; f. inteligíbilă, pl. inteligíbile

inteligíbil adj. m., pl. inteligíbili; f. sg. inteligíbilă, pl. inteligíbile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

INTELIGÍBIL adj. 1. v. clar. 2. v. accesibil.

INTELIGIBIL adj. 1. clar, deslușit, explicit, expres, lămurit, limpede, net, precis, răspicat, (livr.) comprehensibil, (înv.) apriat, (fig.) neted, transparent. (Un sens ~; o afirmație ~.) 2. accesibil, (rar) priceput. (Un text ~.)

Inteligibil ≠ ininteligibil, neinteligibil, incomprehensibil, noninteligibil

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

INTELIGÍBIL, -Ă adj. (cf. lat. intelligibilis, fr. intelligible): în sintagmele enunț inteligibil și text inteligibil (v.).

Intrare: inteligibil
inteligibil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inteligibil
  • inteligibilul
  • inteligibilu‑
  • inteligibilă
  • inteligibila
plural
  • inteligibili
  • inteligibilii
  • inteligibile
  • inteligibilele
genitiv-dativ singular
  • inteligibil
  • inteligibilului
  • inteligibile
  • inteligibilei
plural
  • inteligibili
  • inteligibililor
  • inteligibile
  • inteligibilelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

inteligibil, inteligibilăadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.