12 definitzii pentru intaritor

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INTARITÓR OÁRE intaritori oare adj. (Despre medicamente) Care da puteri care fortifica organismul; tonic fortifiant. ◊ (Substantivat n.) Medicul ia dat un intaritor. Intari + suf. tor.

INTARITÓR OÁRE intaritori oare adj. (Despre medicamente) Care da puteri care fortifica organismul; tonic fortifiant. ◊ (Substantivat n.) Medicul ia dat un intaritor. Intari + suf. tor.

intaritor ~oare [At: (a. 1775) URICARIUL I 74 / Pl: ~i ~oare / E: intari + tor] 1 a Care intareshte. 2 a Care confirma adevereshte. 3 a Care da puteri. 45 sn a (Medicament) care fortifica organismul Si: tonic.

INTARITÓR OÁRE intaritori oare adj. (Mai ales despre medicamente) Care da puteri care fortifica organismul; fortifiant. Injectzii intaritoare.Fig. Abia pe drumul spre casa izbucni Frusinica in plins. Era insa un plins inviorator intaritor shi dulce k insashi dragostea. MIHALE O. 433.

INTARITÓR ~oáre (~óri ~oáre) Care intareshte organismul; analeptic; tonifiant; reconfortant; fortifiant; tonic. Medicament ~. /a intari + suf. ~tor

intaritor a. 1. care intareshte; 2. fig. care desfata sufleteshte.

intaritór oáre adj. Care intareshte. S. n. pl. oare. Tonic fortificant medicament intaritor.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

intaritór adj. m. pl. intaritóri; f. sg. shi pl. intaritoáre

intaritór adj. m. pl. intaritóri; f. sg. shi pl. intaritoáre

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INTARITÓR adj. s. 1. adj. s. (FARM.) fortifiant fortificant reconfortant tonic tonifiant (rar) reconstituant (inv.) reconfortator. (Un medicament ~.) 2. adj. (livr.) stenic tonic. (Un factor ~.)

INTARITOR adj. s. 1. adj. s. (FARM.) fortifiant fortificant reconfortant tonic tonifiant (rar) reconstituant (inv.) reconfortator. (Un medicament ~.) 2. adj. (livr.) stenic tonic. (Un factor ~.)

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

INTARITÓR OARE adj. (< intarí + suf. tor toare): in sintagma cuvant intaritor (v.).

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

intaritor intaritoare s. n. bautura spirtoasa.

Intrare: intaritor
intaritor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • intaritor
  • ‑ntaritor
  • intaritorul
  • intaritoru‑
  • ‑ntaritorul
  • ‑ntaritoru‑
  • intaritoare
  • ‑ntaritoare
  • intaritoarea
  • ‑ntaritoarea
plural
  • intaritori
  • ‑ntaritori
  • intaritorii
  • ‑ntaritorii
  • intaritoare
  • ‑ntaritoare
  • intaritoarele
  • ‑ntaritoarele
genitiv-dativ singular
  • intaritor
  • ‑ntaritor
  • intaritorului
  • ‑ntaritorului
  • intaritoare
  • ‑ntaritoare
  • intaritoarei
  • ‑ntaritoarei
plural
  • intaritori
  • ‑ntaritori
  • intaritorilor
  • ‑ntaritorilor
  • intaritoare
  • ‑ntaritoare
  • intaritoarelor
  • ‑ntaritoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

intaritor, intaritoareadjectiv

  • 1. (Despre medicamente) Care da puteri care fortifica organismul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Injectzii intaritoare. DLRLC
    • format_quote figurat Abia pe drumul spre casa izbucni Frusinica in plins. Era insa un plins inviorator intaritor shi dulce k insashi dragostea. MIHALE O. 433. DLRLC
    • format_quote (shi) substantivat neutru Medicul ia dat un intaritor. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Intari + sufix tor. DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.