8 definitzii pentru insorit
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INSORÍT A insoritzi te adj. (Despre locuri cladiri etc.) Luminos. ♦ (Despre timp) Cu soare; senin. ♦ Fig. Vesel luminos. V. insori.
INSORÍT A insoritzi te adj. (Despre locuri cladiri etc.) Luminos. ♦ (Despre timp) Cu soare; senin. ♦ Fig. Vesel luminos. V. insori.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
insorit ~a a [At: DA ms / Pl: ~itzi ~e / E: insori] 1 (D. locuri cladiri etc.) Luminos. 2 (D. timp) Cu soare Si: senin. 3 (Fig) Vesel.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INSORÍT A insoritzi te adj. 1. (Despre locuri cladiri etc.) Incalzit luminat de soare batut de razele soarelui. Ulitza insorita. ♦ (Despre zile vreme etc.) Cu soare senin. Ziua era insorita vint nu adia. SADOVEANU F. J. 489. Fu shi el foarte activ in duminica asta insorita. CAMIL PETRESCU O. II 115. 2. Fig. Vesel luminat senin. Au baut pe rind... shi le erau privirile insorite. SADOVEANU N. P. 119.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INSORÍT ~ta (~tzi ~te) 1) v. A SE INSORI. 2) (despre timp sau despre perioade de timp) Care este cu mult soare. 3) (despre locuri) Care se afla in bataia soarelui. 4) (despre fatza privire) Care este plin de seninatate. /v. a insori
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
insorit a. luminat de soare: dimineatza insorita.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*insorít adj. (dupa fr. ensoleillé). Plin de soare.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INSORÍT adj. 1. v. frumos. 2. (rar) soros (pop.) sorit. (Un loc ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INSORIT adj. 1. frumos senin (rar) soros (pop.) sorit. (O zi ~.) 2. (rar) soros (pop.) sorit. (Un loc ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
insorit, insoritaadjectiv
- 1. Despre locuri cladiri etc.: luminos. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: luminos
- Ulitza insorita. DLRLC
- 1.1. (Despre timp) Cu soare. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: senin
- Ziua era insorita vint nu adia. SADOVEANU F. J. 489. DLRLC
- Fu shi el foarte activ in duminica asta insorita. CAMIL PETRESCU O. II 115. DLRLC
-
-
- Au baut pe rind... shi le erau privirile insorite. SADOVEANU N. P. 119. DLRLC
-
-
etimologie:
- insori DEX '09 DEX '98