6 definitzii pentru inmiresmat
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INMIRESMÁT A inmiresmatzi te adj. Care produce sau contzine o mireasma; parfumat frumos mirositor. V. inmiresma.
INMIRESMÁT A inmiresmatzi te adj. Care produce sau contzine o mireasma; parfumat frumos mirositor. V. inmiresma.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
inmiresmat ~a a [At: LESNEA RE. 118 / V: (inv) ~ezm~ (rar) ~ezmit / Pl: ~atzi ~e / E: inmiresma] Mirositor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INMIRESMÁT A inmiresmatzi te adj. Care produce sau contzine o mireasma; parfumat mirositor. Invesmintat intrun cameshoi de noapte larg shi inflorat inmiresmat duhovniceshte de busuiocul de sub perna se pregatea sa se culce. GALAN Z. R. 164. Sa mai simta o data... vintul inmiresmat. CAMILAR N. I 367.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INMIRESMÁT ~ta (~tzi ~te) 1) v. A INMIRESMA. 2) Care raspandeshte mireasma; care este placut mirositor. /v. a inmiresma
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INMIRESMÁT adj. 1. imbalsamat imbatator parfumat (rar) tamaiat (pop.) miresmat (inv.) miresmator mirosnic parfumator (fig.) dulce. (Un miros ~ de flori.) 2. aromat aromatic imbalsamat imbatator parfumat (rar) balsamic balsamiu binemirositor. (O substantza ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INMIRESMAT adj. 1. imbalsamat imbatator parfumat (rar) tamiiat (pop.) miresmat (inv.) miresmator mirosnic parfumator (fig.) dulce. (Un miros ~; aer ~.) 2. aromat aromatic imbalsamat imbatator parfumat (rar) balsamic balsamiu binemirositor. (O substantza ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
inmiresmat, inmiresmataadjectiv
- 1. Care produce sau contzine o mireasma; frumos mirositor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Invesmintat intrun cameshoi de noapte larg shi inflorat inmiresmat duhovniceshte de busuiocul de sub perna se pregatea sa se culce. GALAN Z. R. 164. DLRLC
- Sa mai simta o data... vintul inmiresmat. CAMILAR N. I 367. DLRLC
-
etimologie:
- inmiresma DEX '09 DEX '98