optziuni
  • info

11 definitzii pentru infrica

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INFRICÁ vb. I. Refl. (Inv.; folosit la timpurile trecute) A se infricosha. In + frica.

infrica vtr [At: PSALT. 39/ 910 / Pzi: infric / E: in + frica] (Ivp) 12 A (se) inspaimanta.

INFRICÁ vb. I. Refl. (Folosit la timpurile trecute) A se infricosha. In + frica.

INFRICÁ infríc vb. I. Refl. (Transilv.; folosit mai ales la timpurile trecute) Ai fi cuiva frica a se teme a se infricosha. SHi erau intarite curtzile Zmeului... tot cu stinci de bolovani dar el nu se infrica de loc. RETEGANUL P. V 24.

INFRICA vb. (Trans. SV) A se infricosha. K nu infricarase de Dumnezeu. PS. SEC. XVIII 38v. Etimologie: pref. in + frica + suf. a. Vezi shi fricos infricat.

infríc a á v. tr. Vechĭ. Rar azĭ. Infricoshez.

infricoshéz v. tr. (d. frica fricos). Umplu de frica ingrozesc inspaĭmint intimidéz. Vechĭ infric a á.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

infricá (a ~) (inv.) vb. ind. prez. 1 sg. infríc perf. s. 1 sg. infricái; conj. sa infríce

infricá vb. ind. prez. 3 sg. infrík

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INFRICÁ vb. v. cutremura incrancena infiora infricosha ingrozi inspaimanta tremura zgudui.

infrica vb. v. CUTREMURA. INCRINCENA. INFIORA. INFRICOSHA. INGROZI. INSPAIMINTA. TREMURA. ZGUDUI.

Intrare: infrica
verb (V10)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • infrica
  • ‑nfrica
  • infricare
  • ‑nfricare
  • infricat
  • ‑nfricat
  • infricatu‑
  • ‑nfricatu‑
  • infricand
  • ‑nfricand
  • infricandu‑
  • ‑nfricandu‑
 singular plural
  • infrik
  • ‑nfrik
  • infricatzi
  • ‑nfricatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • infric
  • ‑nfric
 (sa)
  • infric
  • ‑nfric
  • infricam
  • ‑nfricam
  • infricai
  • ‑nfricai
  • infricasem
  • ‑nfricasem
a II-a (tu)
  • infrici
  • ‑nfrici
 (sa)
  • infrici
  • ‑nfrici
  • infricai
  • ‑nfricai
  • infricashi
  • ‑nfricashi
  • infricaseshi
  • ‑nfricaseshi
a III-a (el, ea)
  • infrik
  • ‑nfrik
 (sa)
  • infrice
  • ‑nfrice
  • infrica
  • ‑nfrica
  • infrica
  • ‑nfrica
  • infricase
  • ‑nfricase
plural I (noi)
  • infricam
  • ‑nfricam
 (sa)
  • infricam
  • ‑nfricam
  • infricam
  • ‑nfricam
  • infricaram
  • ‑nfricaram
  • infricaseram
  • ‑nfricaseram
  • infricasem
  • ‑nfricasem
a II-a (voi)
  • infricatzi
  • ‑nfricatzi
 (sa)
  • infricatzi
  • ‑nfricatzi
  • infricatzi
  • ‑nfricatzi
  • infricaratzi
  • ‑nfricaratzi
  • infricaseratzi
  • ‑nfricaseratzi
  • infricasetzi
  • ‑nfricasetzi
a III-a (ei, ele)
  • infrik
  • ‑nfrik
 (sa)
  • infrice
  • ‑nfrice
  • infricau
  • ‑nfricau
  • infricara
  • ‑nfricara
  • infricasera
  • ‑nfricasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

infrica, infricverb

  • 1. invechit (Folosit la timpurile trecute) A se infricosha. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: teme infricosha
    • format_quote SHi erau intarite curtzile Zmeului... tot cu stinci de bolovani dar el nu se infrica de loc. RETEGANUL P. V 24. DLRLC
etimologie:
  • In + frica DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.