inflamare sf [At: DA / Pl: ~mari / E: inflama] 1 (Med) Suferire a unei inflamatzii (1) de catre un organ sau tzesut. 2 Aprindere shi ardere rapida a unui element chimic a unui material etc.

INFLAMÁRE inflamari s. f. Actziunea de a se inflama shi rezultatul ei; inflamatzie.

INFLAMÁRE s.f. Faptul de a inflama; inflamatzie. [< inflama].

*inflamatziúne f. (lat. inflammátio ónis). Actziunea de saŭ de a se inflama. Rezultatu eĭ. Med. Obrinteala unflatura dureroasa shi ferbinte produsa de ingramadirea singeluĭ (la o buba orĭ la o rana) care organizmu o face k sa se apere de microbĭ shi sa se vindece. (Meningita pneŭmonia gastrita sint inflamatziunĭ interne). SHi átzie.

inflamáre s. f. g.d. art. inflamắrii; pl. inflamắri

inflamáre s. f. g.d. art. inflamarii; pl. inflamari

INFLAMÁRE s. (MED.) 1. congestionare inflamatzie iritare obrinteala obrintire obrintit obrintitura umflare (reg.) bobotire. (~ unei plagi.) 2. v. tumefiere.

INFLAMARE s. (MED.) 1. congestionare inflamatzie iritare obrinteala obrintire obrintit obrintitura umflare (reg.) bobotire. (~ unei plagi.) 2. inflamatzie obrinteala obrintire obrintit obrintitura tumefactzie tumefiere umflare (reg.) bobotire. (~ unui tzesut.)