indice [At: ALGEBRA 147 / Pl: ~ici ~ice / E: it fr indice lat index icis] 1 sm Numar sau litera mai ales in dreapta sus fatza de alt numar (litera sau cuvant) care i precizeaza valoarea sau intzelesul. 2 sm Cifra dintrun plan economic care arata nivelul cantitativ shi calitativ care trebuie atins. 3 sm Indicatzie numerica ce evalueaza matematic diferite fenomene actziuni etc. 4 sm (Fiz; is) ~ de refractzie Marime optica ce exprima raportul dintre sinusurile unghiurilor de incidentza shi cele de refractzie ale unei raze de lumina care patrunde in vid sau intrun mediu transparent. 5 sm (Blg; is) ~ antropometric Raport procentual intre diferitele dimensiuni ale corpului omenesc. 6 sm Semn cu care se noteaza un domeniu de cunoshtintze sau o anumita problema intrun sistem de clasificare. 7 sm Ac mobil al unui aparat care arata pe o scara gradata valoarea marimii masurate. 8 sn Index (1). 9 sm (Is) ~ de clasificare zecimala Combinatzie de cifre shi litere cu care se noteaza publicatziile intrun sistem de clasificare dupa contzinut.

ÍNDICE (1 2) indici s. m. (3 4) indice s. n. 1. Numar sau litera ashezata la dreapta shi de obicei mai jos decit simbolul valorii unei marimi sau alt simbol literal. In formula chimica H₂O 2 este un indice. ♦ Numar cifra din planul economic al statului al unei intreprinderi sau al unei institutzii care arata nivelul de productzie cantitativ shi calitativ care trebuie realizat. A realiza planul de stat inseamna a asigura indeplinirea prevederilor sale la totzi indicii cantitativi cit shi calitativi a respecta cu cea mai mare strictetze disciplina de plan. SCINTEIA 1953 nr. 2850. 2. Fapt indicatzie care sub forma unui numar a unei formule sau expresii infatzisheaza (sintetic) aspectul unui fenomen al unei actziuni situatzii etc. Indicele cel mai important pentru determinarea productivitatzii muncii este productivitatea pe cap de muncitor. LUPTA DE CLASA 1952 nr. 4 63. 3. Index. Indice de autori. Indice de materii. 4. (Fiz.) Ac mobil al unui aparat sau instrument care arata pe o scara gradata valoarea marimii masurate.

ÍNDICE I. s.m. 1. (Mat.) Semn distinctiv afectat unei litere reprezentand in acelashi calcul mai multe marimi analoage. 2. Numar cifra. ♦ Cifra dintrun plan economic care trebuie atinsa pentru a se realiza un anumit nivel de productzie cantitativ shi calitativ. 3. Marime care caracterizeaza o proprietate a unei substantze a unui sistem tehnic etc. 4. Fapt indiciu care arata aspectul unui fenomen al unei situatzii etc. II. s.n. 1. Index. ◊ Indice de clasificare = combinatzie de cifre shi litere cu care se noteaza intrun sistem de clasificare dupa contzinut publicatziile. 2. (Fiz.) Indicator al scarii unui instrument de masura. [< lat. index cf. it. fr. indice].

ÍNDICE I. s. m. 1. (mat.) semn distinctiv afectat unei litere reprezentand in acelashi calcul mai multe marimi analoage. 2. numar cifra. ◊ cifra dintrun plan economic ce trebuie atinsa pentru a se realiza un anumit nivel de productzie. 3. marime care caracterizeaza o proprietate a unei substantze a unui sistem tehnic etc. 4. fapt indiciu care arata aspectul unui fenomen al unei situatzii etc. II. s. n. 1. index. ♦ ~ de clasificare = combinatzie de cifre shi litere cu care se noteaza intrun sistem de clasificare dupa contzinut publicatziile. 2. indicator al scarii unui instrument de masura. (< fr. it. indice lat. index)

ÍNDICE ~i m. 1) mat. chim. Semn (numar sau litera) pus alaturi de o litera (de obicei la dreapta ei shi mai jos) pentru ai preciza valoarea shi semnificatzia. 2) Expresie numerica ce caracterizeaza din punct de vedere cantitativ un fenomen socialeconomic. 3) Ac la instrumentele de masurat care indica valorile unei marimi variabile; indicator; aratator. 4) Lista (alfabetica) a numelor citate a termenilor sau a materiilor dintro carte cu indicarea paginilor unde se afla; index. /<lat. index ~icis it. indice

indice n. V. index.

!índice s. m. pl. índici

índice (numar) s. m. pl. índici

ÍNDICE s. index.

INDICE s. index. (~ la o carte.)

ÍNDICE s. m. (< lat. index cf. it. fr. indice): fapt indiciu; morfem cu o anumita semnificatzie in limba. ◊ ~ gramaticál: i. cu semnificatzie gramaticala dupa care se recunoashte o anumita structura categorie sau unitate gramaticala. Astfel formele neaccentuate de dativ shi de acuzativ ale pronumelui reflexiv insotzitoare obligatorii ale formelor verbale constituie i. gramatical al diatezei reflexive; formele verbului a fi insotzitoare ale unui participiu sunt i. gramaticali ai diatezei pasive; lipsa formelor neaccentuate ale pronumelor reflexive sau lipsa formelor verbului a fi din structurile verbale constituie i. gramatical zero al diatezei active; numeralele cardinale un doi o doua sau adjectivele demonstrative acest aceshti aceasta aceste shi acest aceste constituie un i. gramatical al genului substantivelor; desinentzele zero i e m tzi shi zero in formele merg mergi merge mergem mergetzi merg reprezinta fiecare i. gramatical al persoanei la prezentul indicativ al verbului a merge; desinentzele i e shi uri in formele baietzi mese shi tablouri constituie fiecare i. gramatical al numarului plural la cele trei genuri; aparitzia prepozitziei pe k insotzitoare a formelor substantivale sau pronominale pe tata pe Cristinel pe mama pe ei pe ea pe acesta pe aceasta etc. reprezinta un i. gramatical al cazului acuzativ; sufixul se in formele verbale cantasem lucrasem tacusem facusem venisem shi coborasem constituie i. gramatical al timpului mai mult k perfect; sufixele ind shi and din formele verbale venind suind primind cantand lucrand facand shi coborand reprezinta i. gramaticali ai modului gerunziu; prezentza unui verb la un mod personal intro comunicare constituie un i. gramatical al existentzei predicatului k in exemplele: „Oamenii lucreaza cantand” „Ei se grabesc pentru a ajunge la timp”; prezentza modului imperativ intro propozitzie constituie un i. gramatical al propozitziei imperative; prezentza unui singur verbpredicat intro comunicare constituie un i. gramatical al existentzei unei singure propozitzii iar prezentza mai multor verbepredicate intrun enuntz reprezinta un i. gramatical al existentzei unei fraze etc. Prin urmare se poate vorbi despre i. gramaticali de diateza de gen de numar de caz (cazual) de timp (temporal) de mod (modal) de predicatzie de propozitzie de fraza etc. ◊ ~ extragramaticál: i. care este situat in afara gramaticii; i. care nu este de natura gramaticala. Astfel: intonatzia (enuntziativa interogativa exclamativa predicativa) dupa care recunoashtem unele tipuri de propozitzii (enuntziative interogative exclamative) sau predicatul; accentul care diferentziaza formele omonime: cấnta cantắ vésela veséla etc. ◊ ~ extralingvístic: i. situat in afara limbii de alta natura decat lingvistica cum sunt mimica shi gesturile.

ÍNDICE (< it. lat.) s. m. 1. (MAT.) Simbol numeric sau literal scris alaturi de un alt simbol literal pentru a deosebi elementele unei multzimi termenii unui shir etc. (ex. a₁ a₂... a_n). 2. (STATIST. EC.) Marime relativa rezultata din compararea (prin raportare) a doi indicatori (unul luat la numitor k baza de comparare sau raportare iar celalalt la numarator k marime raportata) care caracterizeaza modificarea in timp (dinamica) a unui fenomen economic sau exprima raportul de marime dintre doua fenomene de acelashi fel care se desfashoara in acelashi timp dar in spatzii diferite. De cele mai multe ori i. au caracter de medie. ◊ I. valoric = marime relativa ce caracterizeaza dinamica valorica a unui fenomen (ex. a productziei ori a vanzarii de marfuri) sub aspectul schimbarii cantitatzilor shi a pretzurilor. ◊ Indicele volumului fizic = marime relativa ce caracterizeaza dinamica unui fenomen sub aspectul modificarilor cantitative facand abstractzie de modificarea pretzurilor. ◊ Indicele pretzului (sau al pretzurilor) = marime relativa ce caracterizeaza modificarea pretzului (sau al pretzurilor) intre doua perioade comparate. ◊ Indicele productivitatzii muncii = marime relativa exprimata prin raportul dintre nivelul (curent) realizat al productivitatzii muncii shi nivelul ei dintro perioada trecuta. ◊ Indicele salariului mediu = marime relativa ce caracterizeaza dinamica salariului mediu (intro intreprindere institutzie ramura de activitate sau pe intreaga economie). ◊ Indicele costului vietzii = marime relativa care exprima variatzia medie a pretzurilor marfurilor alimentare shi nealimentare shi a tarifelor serviciilor ce intra in consumul diferitelor grupe de populatzie. 3. Marime care caracterizeaza o proprietate a unei substantze a unui sistem tehnic etc. ◊ (FIZ.) I. de refractzie = marime optica ce caracterizeaza materialele transparente definita k raportul dintre sinusurile unghiurilor de incidentza shi de refractzie ale unei raze de lumina care patrunde din vid in mediul respectiv; este egal cu raportul vitezelor luminii in vid shi in mediul dat. ◊ (CHIM.) I. de aciditate = masura a aciditatzii libere din uleiuri shi grasimi exprimata prin numarul de miligrame de hidroxid de potasiu necesar pentru neutralizarea acizilor grashi liberi dintrun gram de substantza. ◊ I. de iod = cantitatea de iod exprimata in procente aditzionata de un ulei sau de o grasime care masoara gradul de nesaturatzie al acestora. ◊ I. de saponificare = numarul de miligrame de hidroxid de potasiu necesar pentru completa saponificare a unui gram de ulei sau de grasime prin fierberea acestora cu hidroxid de potasiu in solutzie alcoolica. 4. I. antropometric = raport procentual intre diferitele dimensiuni ale corpului omenesc (ex. i. cefalic). 5. (BIOL.) I. centrometric = raportul dintre lungimea bratzelor mici shi cea totala a cromozomului. ◊ I. de diversitate = raportul dintre numarul total de specii shi cel de indivizi dintro biocenoza. ◊ I. de sex = raportul dintre numarul de cromozomi de sex X shi cel al seturilor de autozomi. 6. (TEHN.) Semn trasat pe o scara pe o curba etc. pentru a permite ashezarea in raport cu acesta a partzilor unui sistem tehnic ale unei diagrame fotografii etc. ♦ Ac sau piesa mobila a unui instrument de masurat care serveshte la citirea pe scara gradata a numarului diviziunii pana la care sa deplasat partea mobila a instrumentului. 7. (GEOGR.) I. climatic = marime scalara folosita pentru caracterizarea climei shi a solului zonal dintro anumita regiune a globului calculata in raport cu temperatura medie anuala shi cu media sumelor precipitatziilor anuale inregistrate la o statzie meteorologica. ◊ I. de ariditate = relatzie care defineshte gradul de uscaciune a climei unei regiuni in functzie de divershi factori climatici. ◊ I. de continentalitate = parametru care indica un complex de particularitatzi climatice determinate de actziunea uscatului asupra proceselor de formare a climei. Se defineshte prin gradul de continentalism. 8. (BIBL.) Index (II 3). 9. (MAT. INFORM.) Simbol sau expresie folosite pentru a deosebi intre ele elemente de acelashi tip (de ex. pentru a indica pozitzia unui element intrun tablou); index (III 3).