opțiuni
  • info

9 definiții pentru incitator (s.m.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INCITATÓR, -OÁRE, incitatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care incită; instigator. – Din fr. incitateur.

INCITATÓR, -OÁRE, incitatori, -oare, adj., s. m. și f. (Livr.) (Persoană) care incită; instigator. – Din fr. incitateur.

INCITATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care incită; instigator. [< fr. incitateur].

INCITATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care incită; instigator. (< fr. incitateur)

INCITATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care incită; om care îndeamnă la acțiuni violente; instigator; provocator. /<fr. incitateur

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

incitatór adj. m., s. m., pl. incitatóri; adj. f., s. f. sg. și pl. incitatoáre

incitatór adj. m., s. m., pl. incitatóri; f. sg. și pl. incitatoáre, g.-d. sg. art. incitatoárei

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

INCITATÓR s., adj. v. agitator, ațâțător, instigator, provocator, tulburător.

incitator s., adj. v. AGITATOR. AȚÎȚĂTOR. INSTIGATOR. PROVOCATOR. TULBURĂTOR.

Intrare: incitator (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • incitator
  • incitatorul
  • incitatoru‑
plural
  • incitatori
  • incitatorii
genitiv-dativ singular
  • incitator
  • incitatorului
plural
  • incitatori
  • incitatorilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

incitator, incitatorisubstantiv masculin, substantiv feminin
incitatoare, incitatoaresubstantiv feminin
incitator, incitatoareadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.