13 definitzii pentru incepator (s.m.)
din care- explicative (6)
- morfologice (2)
- relatzionale (4)
- enciclopedice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INCEPATÓR OÁRE incepatori oare adj. s. m. shi f. 1. Adj. Care incepe; initzial. 2. S. m. shi f. Persoana care se initziaza lucrand intrun domeniu de activitate oarecare; novice. 3. S. m. shi f. (Rar) Persoana care initziaza ceva; initziator. Incepe + suf. ator.
INCEPATÓR OÁRE incepatori oare adj. s. m. shi f. 1. Adj. Care incepe; initzial. 2. S. m. shi f. Persoana care se initziaza lucrand intrun domeniu de activitate oarecare; novice. 3. S. m. shi f. (Rar) Persoana care initziaza ceva; initziator. Incepe + suf. ator.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
incepator ~oare [At: CORESI EV. 15/17 / V: (inv) ~iu / Pl: ~i ~oare / E: incepe + (a)tor] 12 smf a (Inv; udp „de”) (Persoana) care face k ceva sa ia fiintza pentru prima data. 34 smf a (Persoana) care este prima dintrun shir mai lung. 5 a Initzial. 6 a (D. notziuni abstracte) Elementar. 7 a (Inv; is) Clasele ~oare SHcoala elementara. 8 smf (Inv) Conducator. 9 smf {Rar) Initziator. 1011 smf a (Persoana) care abia a inceput sa invetze ceva. 1213 smf a (Persoana) care a inceput de curand sa activeze intrun domeniu Cf ageamiu debutant novice.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INCEPATÓR2 OÁRE incepatori oare s. m. shi f. 1. Persoana care a intrat de curind intrun domeniu de activitate shi care dovedeshte din aceasta cauza nepricepere stingacie. Pe cind sentorcea de la Smirna i se cufundase corabia incarcata; iar el incepator in ale negustoriei a fost uitat so asigureze. CARAGIALE O. III 39. 2. (Rar) Persoana care initziaza ceva; initziator. Asachi... ar fi putut fi incepatorul shcoalei critice moldoveneshti. Dar acest rol revine altora. IBRAILEANU SP. CR. 58.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INCEPATÓR2 ~oáre (~óri ~oáre) m. shi f. 1) Persoana care face primii pashi intrun domeniu de activitate; debutant; novice. 2) pop. Om care pune inceputul unei actziuni; initziator. /a incepe + suf. ~ator
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
incepator a. elementar. ║ m. cel ce se afla inca la primele elemente ale unei arte sau shtiintze.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
incepatór oáre adj. Care incepe in aintea altora: artileria noastra fu incepatoarea lupteĭ. Care e la inceput debutant: aceshtĭ shcolarĭ is incepatorĭ. Subst. Un incepator.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
incepatór adj. m. s. m. pl. incepatóri; f. sg. shi pl. incepatoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
incepatór adj. m. s. m. pl. incepatóri; f. sg. shi pl. incepatoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INCEPATÓR adj. s. 1. adj. v. initzial. 2. adj. v. incipient. 3. s. debutant (livr.) neofit novice (fam.) ageamiu (fam. fig.) boboc recrut. (~ intrun anumit domeniu.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INCEPATÓR s. v. initziator promotor protagonist.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INCEPATOR adj. s. 1. adj. initzial. (Litera ~.) 2. adj. incipient initzial. (Stadiu ~ al unei boli.) 3. s. debutant. (livr.) neofit novice (fam.) ageamiu (fam. fig.) boboc recrut. (~ intrun domeniu.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
incepator s. v. INITZIATOR. PROMOTOR. PROTAGONIST.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
Bonus vir semper tiro (lat. „Omul bun ramine totdeauna incepator”) vezi: Semper homo… LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adaugata de Anca Alexandru
- actziuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
incepator, incepatorisubstantiv masculin incepatoare, incepatoaresubstantiv feminin
- 1. Persoana care se initziaza lucrand intrun domeniu de activitate oarecare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pe cind sentorcea de la Smirna i se cufundase corabia incarcata; iar el incepator in ale negustoriei a fost uitat so asigureze. CARAGIALE O. III 39. DLRLC
-
- 2. Persoana care initziaza ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: initziator
- Asachi... ar fi putut fi incepatorul shcoalei critice moldoveneshti. Dar acest rol revine altora. IBRAILEANU SP. CR. 58. DLRLC
-
etimologie:
- Incepe + sufix ator. DEX '98 DEX '09