optziuni
  • info

12 definitzii pentru impecabil

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

IMPECÁBIL A impecabili e adj. Care este fara cusur ireproshabil perfect desavarshit. Din fr. impeccable lat. impeccabilis.

IMPECÁBIL A impecabili e adj. Care este fara cusur ireproshabil perfect desavarshit. Din fr. impeccable lat. impeccabilis.

impecabil ~a a [At: TEODOREANU M. II 91 / Pl: ~i ~e / E: fr impeccable[1] lat impeccabilis] 1 a Care nu gresheshte. 2 a Care este fara cusur Si: ireproshabil perfect. 3 av Fara nici o gresheala. 4 av In mod desavarshit. corectata

  1. In original greshit tiparit: imppeccable — LauraGellner

IMPECÁBIL A impecabili e adj. Fara cusur ireproshabil; perfect desavirshit. Purtare impecabila. Versuri impecabile. ▭ Ishi iubea barbatul shi se uita la el k la un om superior impecabil. VLAHUTZA O. A. III 44.

IMPECÁBIL A adj. (Liv.) Perfect desavarshit ireproshabil fara cusur. [< fr. impeccable cf. lat. in fara peccare a greshi].

IMPECÁBIL A adj. perfect desavarshit ireproshabil. (< fr. impeccable lat. impeccabilis)

IMPECÁBIL ~a (~i ~e) Care corespunde tuturor cerintzelor; lipsit de defecte; absolut; desavarshit; complet; perfect; ireproshabil. /<fr. impeccable lat. impeccabilis

impecabil a. 1. incapabil de a greshi; 2. fig. perfect: lucrare impecabila.

*impecábil a adj. (lat. impeccabilis. V. pecabil). Care nu poate pacatui greshi orĭ avea vreun defect: versurĭ de o forma impecabila. Adv. In mod impecabil.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

impecábil adj. m. pl. impecábili; f. impecábila pl. impecábile

impecábil adj. m. pl. impecábili; f. sg. impecábila pl. impecábile

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

IMPECÁBIL adj. 1. v. ireproshabil. 2. exemplar ireproshabil pilduitor. (O comportare ~.)

IMPECABIL adj. 1. desavirshit ireproshabil perfect. (Un serviciu hotelier ~.) 2. exemplar ireproshabil pilduitor. (O comportare ~.)

Intrare: impecabil
impecabil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • impecabil
  • impecabilul
  • impecabilu‑
  • impecabila
  • impecabila
plural
  • impecabili
  • impecabilii
  • impecabile
  • impecabilele
genitiv-dativ singular
  • impecabil
  • impecabilului
  • impecabile
  • impecabilei
plural
  • impecabili
  • impecabililor
  • impecabile
  • impecabilelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

impecabil, impecabilaadjectiv

  • 1. Care este fara cusur. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: absolut complet desavarshit ireproshabil perfect
    • format_quote Purtare impecabila. Versuri impecabile. DLRLC
    • format_quote Ishi iubea barbatul shi se uita la el k la un om superior impecabil. VLAHUTZA O. A. III 44. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.