imparatush sm [At: MARIAN O. I 304 / Pl: ~i / E: imparat + ush] 1 (Om; reg) imparatzel (Troglodytes troglodytes). 2 (Reg) Omushor.

IMPARATÚSH ~i m. Prelungire musculara posterioara a cerului gurii; uvula; gushter; omushor. /imparat + suf. ~ush

1) imparatúsh m. (d. imparat). Imparatzel sfredelush.

2) imparatúsh n. V. paratush.

Pitz (imparatush) m. numele ardelenesc al sfredelushului. [Nume de origina legendara].

paratúsh n. pl. e shi urĭ (dim. d. *parat d. lat. palatum ild. panatz d. palatium. V. paratz). Vechĭ. Paratz. Omushor. Azĭ (Cov.) peretúsh shi (Trans. Moild.) imparatúsh (dupa imparat) shi paratúsh omushor limburush.

IMPARATÚSH s. v. lueta ochiulboului omushor pitulice uvula.

imparatush s. v. LUETA. OCHIULBOULUI. OMUSHOR. PITULICE. UVULA.

imparatúsh imparatushi (imparatzal) s.m. (anat.) Omushor; apendice situat in cavitatea bucala; tzafluoc (Petrova) indítzatoare (Budeshti Rozavlea) tzamburucu’ din fundul gurii (Dragomireshti): „Din imparatush / De sub imparatush / Din vinele grumazilor” (Barlea 1924 II: 381). Din imparat „suveran” (< lat. imperator) + suf. ush (MDA).

imparatúsh i (imparatzal) s.m. (anat.) Omushor; apendice situat in cavitatea bucala; tzafluoc (Petrova) indítzatoare (Budeshti Rozavlea) tzamburucu’ din fundul gurii (Dragomireshti): „Din imparatush / De sub imparatush / Din vinele grumazilor” (Barlea 1924 II: 381). Din imparat „suveran” (< lat. imperator).