imbarcat ~a a [At: CONTEMPORANUL III 774 / S shi: (inv) inb~ / Pl: ~atzi ~e / E: imbarca] 1 (D. persoane marfuri) Urcat pe o nava pentru a calatori sau pentru a fi transportat pe apa. 2 (Pgn) Urcat in orice mijloc de transport.

IMBARCÁ imbárc vb. I. Tranz. shi refl. A (se) urca pe o nava pentru o calatorie pe apa; p. gener. a (se) urca in orice fel de mijloc de transport pentru a calatori. Din fr. embarquer.

imbarca vtr [At: DRAGHICI R. 281 / S shi: (inv) inb~ / V: (inv) am~ / Pzi: imbarc / E: in + barca cf fr embarquer] 12 A (se) urca pe o nava pentru a calatori sau pentru a transporta marfuri pe apa. 34 (Pgn) A (se) imbarca (12) in orice mijloc de transport.

IMBARCÁ imbárc vb. I. Tranz. shi refl. A (se) urca pe o nava pentru o calatorie pe apa; p. gener. a (se) urca pentru a calatori in orice fel de mijloc de transport. Din fr. embarquer.

IMBARCÁ imbárc vb. I. Refl. A se urca intro nava pentru o calatorie pe apa; p. ext. a se urca intrun vehicul terestru sau aerian pentru o calatorie mai lunga. Nu a vrut sa se imbarce cerind alt comandant. CAMIL PETRESCU T. II 181. Ne imbarcaram in vasul companiei vapoarelor. BOLINTINEANU O. 268. ◊ Tranz. Fata ramasa singura fara nici un sprijin fu imbarcata pe un vapor. BART E. 41. Ii imbarca mai pe urma pe un vapor austriac. GHICA S. A. 154.

IMBARCÁ vb.I. 1. tr. refl. A (se) urca pe o nava; (p. ext.) a (se) urca intrun tren intrun vehicul pentru o calatorie mai indelungata. 2. tr. A incarca o nava. [P.i. imbárc 36 k. [< fr. embarquer].

IMBARCÁ vb. I. tr. refl. a (se) urca pe o nava intrun vehicul pentru o calatorie. II. refl. (fig.) a se angaja impreuna intro actziune. (< fr. embarquer)

A IMBARCÁ imbárc tranz. 1) (persoane) A face sa se imbarce. 2) A pune sau a lua la bordul unui vehicul (mai ales al unei nave). ~ marfuri pe vapor. /<fr. embarquer

A SE IMBARCÁ ma imbárc intranz. A se urca in calitate de calator intrun vehicul (mai ales intro nava). /<fr. embarquer

imbarcà v. 1. a pune intr’o barca sau o corabie; 2. a se urca in corabie spre a calatori pe mare.

*imbárc shi imbárc shi chéz a cá v. tr. (it. imbarcare fr. embarquer). Suĭ pun in barca (in vapor in corabie) k sa plec. V. refl. Ma suĭ intr’un bastiment k sa plec.

imbárc V. imbarc.

imbarcá (a ~) vb. ind. prez. 3 imbárca

imbarcá vb. ind. prez. 1 sg. imbárc 3 sg. shi pl. imbárca

A se imbarca ≠ a debarca

imbarcat a imbarcatzi te adj. (intl.) 1. arestat. 2. inchis intemnitzat. 3. transferat dintrun penitenciar in altul.

imbarcá imbarc v. t. (intl.) 1. a aresta. 2. a intemnitza. 3. a transfera dintrun penitenciar in altul.