17 definiții pentru iapă
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
- etimologice (1)
- argou (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
IÁPĂ, iepe, s. f. 1. Femela calului. ◊ Expr. A bate șaua (ca) să priceapă (sau să înțeleagă) iapa = a da să se înțeleagă ceva în mod indirect, a face aluzie la ceva. 2. (Reg.) Tălpig (la războiul de țesut). – Lat. equa.
IÁPĂ, iepe, s. f. 1. Femela calului. ◊ Expr. A bate șaua (ca) să priceapă (sau să înțeleagă) iapa = a da să se înțeleagă ceva în mod indirect, a face aluzie la ceva. 2. (Reg.) Tălpig (la războiul de țesut). – Lat. equa.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
iapă sf [At: CANTEMIR, IST. 75 / V: (înv) iape / Pl: iepe, (rar) iepi / E: ml equa] 1 Femelă a calului. 2 (Pop; îe) A necheza ca o ~ A căuta dragoste. 3 (Îe) A bate șaua (ca) să priceapă (sau să înțeleagă) ~pa A da să se înțeleagă ceva în mod indirect. 4 (Îae) A face aluzie la ceva. 5 (Îe) A avea burtă de ~ A nu se mai sătura mâncând. 6 (Gmț; îe) A fi neam cu cineva după ~pa popii A fi neam foarte îndepărtat. 7 (Dep; îe) Du-te unde și-a dus mutul ~pa Dispari de-aici! 8 (Pop; îe) Când îi dai îi fată ~pa, când îi ceri îi moare mânzul Se zice despre cel care este nerecunoscător sau rău platnic. 9 (Pop; îe) Dezleagă-ți ~pa de la gard Vorbește mai clar! 10 (Pop; îe) Dă-ți, popo, pintenii și bate ~pa cu călcâiele Se zice când cineva a dat cu împrumut un lucru de care și el însuși are nevoie. 11 (Pop; îe) A umbla până îți stă ~pa A umbla fără oprire. 12 (Înv; îcs) ~ prăpădită Joc de copii cu cărți, în care unul dintre jucători trebuie să ghicească cine are o anumită carte. 13 (Ent; rar; îe) ~pa-dracului Libelulă (Libellula). 14 (Fig; dep) Femeie grasă. 15 (Reg) Cantitate de porumb ce se poate încărca pe o iapă. 16 (Reg) Cobiliță la plug. 17 (Lpl) Coarne ale plugului. 18 (Reg) Tălpig la războiul de țesut Si: iepar. 19 Matcă a joagărului Si: iepar. 20 (Reg) Lemn în chingă de care se leagă mânzul. 21 (Mor; lpl) Parte a morii nedefinită mai îndeaproape. 22 (Lpl) Bare de lemn de aceeași grosime cu căpriorii. 23 (Reg) Dispozitiv așezat deasupra vetrei sau a cuptorului care atrage fumul și scânteile în casele fără coș. 24 (Lpl) Dispozitive ale batozei care scutură și despart grăunțele de paie. corectată
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IÁPĂ, iepe, s. f. 1. Femela calului. Pe la toacă, vine săniuța sprintenă, cu Puica, iapa noastră cea blîndă. SADOVEANU, O. VII 331. Două iepe albe ca zăpada și iuți ca focul se sprijineau mai totdeauna de oiștea căruței. CREANGĂ, P. 106. Alergări de cai se fac pe tot anul... Numai armăsari și iepe sînt primiți să alerge. NEGRUZZI, S. I 36. ◊ Expr. A bate șaua (ca) să priceapă (sau să înțeleagă) iapa = a face aluzie la ceva, a da de înțeles în mod indirect. Bate șaua să înțeleagă iapa. NEGRUZZI, S. I 251. 2. (La războiul de țesut țărănesc; de obicei la pl.) Fiecare din scîndurelele de sub război pe care țesătoarea pune picioarele, ca să schimbe ițele; tălpigă. Dă prea aspru cu suveica; apasă prea tare asupra iepelor. SLAVICI, N. I 55. Și e vina și din iepe, De e pînza toată țepe. ȘEZ. IX 187.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IÁPĂ iépe f. 1) Femelă a calului. ◊ A umbla ca mânzul după ~ v. MÂNZ. 2) Fiecare dintre pedalele unui război de țesut cu ajutorul cărora se ridică și se coboară ițele; tălpig. [G.-D. iepei] /<lat. equa
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
iapă f. 1. femeiușca armăsarului; 2. pl. scândurelele pe cari țesătoarea pune picioarele ca să schimbe ițele; 3. Mold. ciocârlia plutei, [Lat. EQUA; pentru sensurile tehnice, v. cal].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ĭápă f., pl. ĭepe (lat. ĕqua, sard. ebba, npv. ego, vfr. iewe, cat. pg. egua, sp. yegua). Femela caluluĭ. A bate șaŭa să (orĭ ca să) priceapă ĭapa, a face aluziune la ceva ca să priceapă cineva. Pl. Pedalele războĭuluĭ de țesut (potnogĭ, tălpigĭ). Cele doŭă lemne încrucișate pe care se sprijină plugu cînd e tras pe drum (V. traglă).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
iápă s. f., g.-d. art. iépei; pl. iépe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
iápă s. f., g.-d. art. iépei; pl. iépe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
iapă, iepe.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
IÁPĂ s. 1. (ZOOL.) (pop. depr.) mărțână. 2. v. tălpig. 3. (TEHN.) (reg.) mâtcă, tânjală. (~ la joagăr.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
IÁPĂ s. v. ciocârlie, coarne, cobilă, schimbător.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
IAPĂ s. 1. (ZOOL.) (pop. depr.) mărțînă. 2. (TEHN.) schimbător, tălpig, (reg.) călcător, măiuț, piciorog, potnog, scîndurea, tălpău, tălpel, tălpete, tălpiș, tălpiță. (~ la războiul de țesut.) 3. (TEHN.) (reg.) mîtcă, tînjală. (~ la joagăr.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
iapă s. v. CIOCÎRLIE. COARNE. COBILĂ. SCHIMBĂTOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
iápă (iépe), s. f. – 1. Femela calului. – 2. Tălpig, la războiul de țesut. – 3. Suport pe care se trage plugul, cînd nu este folosit la arat. – 4.Grindă mică. – Mr., megl. iapă, istr. iope. Lat. equa (Pușcariu 755; Candrea-Dens., 795; REW 2883; DAR), cf. sard. ebba, prov. ego, cat., port. egua, sp. yegua. Pentru sensurile secundare, cf. cobilă. – Der. iepar, s. m. (paznic de iepe); iepilă, s. f. (manetă, levier); pare traducere a sl. kobila (Pușcariu, Dacor., VII, 468); iepesc, adj. (de iapă); iepaș, s. m. (poreclă dată de moldoveni soldaților polonezi ai lui Sobieski, care le furau caii), cf. Iorga, R. istorică, V, 266.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
iápă, iepe s. f. (peior.) 1. femeie masivă. 2. prostituată.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a da iapa în călăreală expr. (pop.) a împerechea o iapă cu un armăsar.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
unde a dus mutu’ iapa / și-a înțărcat dracul copiii / și-a pierdut dracul potcoavele expr. la mare depărtare, foarte departe; la capătul pământului.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F17) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
iapă, iepesubstantiv feminin
- 1. Femela calului. DEX '09 DEX '98 DLRLCdiminutive: iepușoară
- Pe la toacă, vine săniuța sprintenă, cu Puica, iapa noastră cea blîndă. SADOVEANU, O. VII 331. DLRLC
- Două iepe albe ca zăpada și iuți ca focul se sprijineau mai totdeauna de oiștea căruței. CREANGĂ, P. 106. DLRLC
- Alergări de cai se fac pe tot anul... Numai armăsari și iepe sînt primiți să alerge. NEGRUZZI, S. I 36. DLRLC
- A bate șaua (ca) să priceapă (sau să înțeleagă) iapa = a da să se înțeleagă ceva în mod indirect, a face aluzie la ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Bate șaua să înțeleagă iapa. NEGRUZZI, S. I 251. DLRLC
-
-
-
- Dă prea aspru cu suveica; apasă prea tare asupra iepelor. SLAVICI, N. I 55. DLRLC
- Și e vina și din iepe, De e pînza toată țepe. ȘEZ. IX 187. DLRLC
-
etimologie:
- equa DEX '09 DEX '98