6 definiții pentru hămăitură
Explicative DEX
HĂMĂITÚRĂ, hămăituri, s. f. Lătrat, hămăială, hămăit. [Pr.: -mă-i-] – Hămăi + suf. -tură.
HĂMĂITÚRĂ, hămăituri, s. f. Lătrat, hămăială, hămăit. [Pr.: -mă-i-] – Hămăi + suf. -tură.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
HĂMĂITÚRĂ, hămăituri, s. f. Hămăit. Acum hămăiturile încetaseră. CAMILAR, TEM. 221. Se auzeau departe, în Vatră, în satul de lîngă tîrg, mugetele vitelor și hămăiturile cînilor. SADOVEANU, O. IV 7. – Pronunțat: -mă-i-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
hămăitúră (-mă-i-) s. f., g.-d. art. hămăitúrii; pl. hămăitúri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hămăitúră s. f., g.-d. art. hămăitúrii; pl. hămăitúri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Relaționale
HĂMĂITÚRĂ s. v. lătrat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
HĂMĂITURĂ s. hămăială, hămăire, hămăit, lătrare, lătrat, lătrătură, (Mold.) zăpăit, zăpăitură. (~ de cîini.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: hămăitură
hămăitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
hămăitură, hămăiturisubstantiv feminin
- 1. Hămăială, hămăire, hămăit, lătrare, lătrat, lătrătură, zăpăit, zăpăitură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Acum hămăiturile încetaseră. CAMILAR, TEM. 221. DLRLC
- Se auzeau departe, în Vatră, în satul de lîngă tîrg, mugetele vitelor și hămăiturile cînilor. SADOVEANU, O. IV 7. DLRLC
-
etimologie:
- Hămăi + sufix -tură. DEX '98 DEX '09