opțiuni
  • info

8 definiții pentru hârsi

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HÂRSÍ, hârsesc, vb. IV. Refl. (Reg.) 1. A nu se îndura să cheltuiască; a se zgârci, a se scumpi. 2. A se deprinde (cu necazurile, cu nevoile); a se hârșâi (2). – Et. nec.

HÂRSÍ, hârsesc, vb. IV. Refl. (Reg.) 1. A nu se îndura să cheltuiască; a se zgârci, a se scumpi. 2. A se deprinde (cu necazurile, cu nevoile); a se hârșâi (2). – Et. nec.

hârsi vr [At: ISPIRESCU, U. 24/20 / Pzi: ~sesc / E: nct] (Reg) 1 A nu se îndura să cheltuiască. 2 A se zgârci. 3 A se hârșâi (3).

HÎRSÍ, hîrsesc, vb. IV. Refl. (Popular) 1. A se zgîrci, a se scumpi. De cîte ori nu-mi cerea sufletul o bucățică mai bună ori un păhărel mai mult, și eu mă pedepseam, mă hîrseam să cheltuiesc un ban mai de prisos. CONTEMPORANUL, VII 387. 2. A se deprinde cu ceva. Dacă vei să dobîndești putere în trup, trebuie să-l deprinzi a se supune minții și a-i da mereu de lucru, ca să se hîrsească cu munca și cu sudoarea. ISPIRESCU, U. 24. Cu necazul se hîrsește, Ca unul ce cu el crește. PANN, P. V. I 135.

hîrsésc (Munt.) și hîrșésc (mă) v. refl. (ca și hîrșîĭ, hîrjiĭ). Fam. Mă frec, mă deprind pin practică orĭ pin suferință: om hîrșit cu războaĭele.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!hârsí (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se hârséște, imperf. 3 sg. se hârseá; conj. prez. 3 să se hârseáscă

hârsí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hârsésc, imperf. 3 sg. hârseá; conj. prez. 3 sg. și pl. hârseáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

HÂRSÍ vb. v. aclimatiza, acomoda, adapta, deda, deprinde, familiariza, învăța, obișnui, scumpi, zgârci.

hîrsi vb. v. ACLIMATIZA. ACOMODA. ADAPTA. DEDA. DEPRINDE. FAMILIARIZA. ÎNVĂȚA. OBIȘNUI. SCUMPI. ZGÎRCI.

Intrare: hârsi
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • hârsi
  • hârsire
  • hârsit
  • hârsitu‑
  • hârsind
  • hârsindu‑
 singular plural
  • hârsește
  • hârsiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • hârsesc
 (să)
  • hârsesc
  • hârseam
  • hârsii
  • hârsisem
a II-a (tu)
  • hârsești
 (să)
  • hârsești
  • hârseai
  • hârsiși
  • hârsiseși
a III-a (el, ea)
  • hârsește
 (să)
  • hârsească
  • hârsea
  • hârsi
  • hârsise
plural I (noi)
  • hârsim
 (să)
  • hârsim
  • hârseam
  • hârsirăm
  • hârsiserăm
  • hârsisem
a II-a (voi)
  • hârsiți
 (să)
  • hârsiți
  • hârseați
  • hârsirăți
  • hârsiserăți
  • hârsiseți
a III-a (ei, ele)
  • hârsesc
 (să)
  • hârsească
  • hârseau
  • hârsiră
  • hârsiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

hârsi, hârsescverb

regional
  • 1. A nu se îndura să cheltuiască; a se zgârci, a se scumpi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote De cîte ori nu-mi cerea sufletul o bucățică mai bună ori un păhărel mai mult, și eu mă pedepseam, mă hîrseam să cheltuiesc un ban mai de prisos. CONTEMPORANUL, VII 387. DLRLC
  • 2. A se deprinde (cu necazurile, cu nevoile); a se hârșâi (2.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: hârșâi
    • format_quote Dacă vei să dobîndești putere în trup, trebuie să-l deprinzi a se supune minții și a-i da mereu de lucru, ca să se hîrsească cu munca și cu sudoarea. ISPIRESCU, U. 24. DLRLC
    • format_quote Cu necazul se hîrsește, Ca unul ce cu el crește. PANN, P. V. I 135. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.