12 definitzii pentru huruiala
din care- explicative (6)
- morfologice (4)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
HURUIÁLA huruieli s. f. Huruitura. [Pr.: ruia] Hurui + suf. eala.
HURUIÁLA huruieli s. f. Huruitura. [Pr.: ruia] Hurui + suf. eala.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adaugata de gall
- actziuni
huruiala1 sf [At: ARDELEANU P. 252 / P: ~ruia~ / Pl: ~ieli / E: hurui1 + eala] 15 Huruire (15). 6 Daramare. 7 Multa munca facuta in graba mare. 8 (Ila) ~ de om Om foarte ocupat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
huruiala2 sf vz urluiala
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
HURUIÁLA huruieli s. f. Huruitura. Imprejur era huruiala shi vuiet. DUMITRIU B. F. 20.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
huruĭála f. pl. ĭelĭ. Actziunea de a hurui. Fig. Huruĭala caseĭ greu caseĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
hurueala f. faina groasa din grauntze numai sfaramate de pietrele morii. V. urlueala.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
huruiála s. f. g.d. art. huruiélii; pl. huruiéli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
huruiála s. f. g.d. art. huruiélii; pl. huruiéli
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
huruiala
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
huruiala ieli.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
HURUIÁLA s. v. huruitura.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
HURUIALA s. duduit duduitura durait duraitura duruit huruit huruitura (reg.) durat hurduitura (Mold.) durduit. (~ unui vehicul pe o strada pietruita.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F58) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
huruiala, huruielisubstantiv feminin
- 1. Huruitura. DEX '09 DLRLCsinonime: huruitura
- Imprejur era huruiala shi vuiet. DUMITRIU B. F. 20. DLRLC
-
etimologie:
- Hurui + sufix eala. DEX '98 DEX '09