HOTÉL hoteluri s. n. Cladire mare cu multe camere sau apartamente mobilate care se inchiriaza de obicei cu ziua (calatorilor). [Pl. shi: hotele. Var.: otél s. n.] Din fr. hôtel.

hotel sn [At: CADE / V: (rar) ot~ / Pl: ~uri (rar) ~e / E: fr hôtel] 1 Cladire mare cu multe camere mobilate care se inchiriaza de obicei cu ziua (calatorilor). 2 (Pex; rar) Cladire cu multe camere (care poate primi multzi oaspetzi).

HOTÉL hoteluri s. n. Cladire mare cu multe camere mobilate care se inchiriaza de obicei cu ziua (calatorilor). [Pl. shi: hotele. Var.: otél s. n.] Din fr. hôtel.

HOTÉL hoteluri s. n. Local mare cu multe camere mobilate care se inchiriaza de obicei cu ziua (mai ales calatorilor). Hotelul este unul de mina intiia: scari largi... Apartamente mari cu gust mobilate. STANCU U.R.S.S. 10. De shase ani traia intro camera de hotel. C. PETRESCU A. 379. Varianta: otél (PAS L. II 11 BUJOR S. 143) s. n.

HOTÉL s.n. Cladire amenajata pentru inchirierea de camere mobilate pe termen scurt mai ales calatorilor. [Pl. luri le var. otel s.n. / < fr. hôtel].

HOTÉL s. n. cladire pentru inchirierea de camere mobilate pe termen scurt. (< fr. hôtel)

HOTÉL ~uri n. Local cu camere special amenajate pentru trai care se inchiriaza pe termen scurt mai ales calatorilor. /<fr. hôtel^[1]

hotel n. casa mobilata unde trag calatorii (= fr. hôtel).

*hotél V. otel.

otel sn vz hotel

OTÉL s. n. V. hotel.

OTÉL s.n. v. hotel.

cabánahotél s. f. Cabana dotata cu facilitatzi care o apropie de statutul de hotel ◊ „In primele zile ale acestui an sa dat in folosintza o cabanahotel la PeshteraPadina (Dambovitza) avand restaurant bar de zi iar in imediata vecinatate terenuri de sport.” R.l. 12 I 79 p. 5 (din cabana + hotel)

camínhotél s. n. Camin cu un grad sporit de confort care il apropie de acela al unui hotel ◊ „Se construiesc inca 6 caminehotel pentru 1000 de tineri mineri.” Sc. 14 I 61 p. 1 (din camin + hotel; Fl. Dimitrescu in LR 2/62 p. 134)

hotélrestauránt s. n. Hotel in care se afla un restaurant ◊ „In jurul pietzii au fost construite birourile unor institutzii un hotelrestaurant un teatru shi o sala destinata expozitziilor industriale shi comerciale (targuri).” R.l. 1 I 67 p. 3. ◊ „Vila «9 Mai» se reamenajeaza pentru gradul de confort 1. La sfarshitul lunii iunie va deveni hotelrestaurant cu 90 de locuri.” R.l. 5 IV 74 p. 5 (din hotel + restaurant dupa fr. hôtelrestaurant)

restauránthotélshcoála s. n. Restaurant shi hotel cu rol de shcoala ◊ „Infiintzarea complexului «restauranthotelshcoala Viilor» are un scop foarte precis: practica elevilor sa se desfashoare sub supravegherea instructorilor in conditzii identice cu cele existente in retzeaua de deservire.” I.B. 5 XII 67 p. 4 (din restaurant + hotel + shcoala)

vapór(ash)hotél s. n. Vapor(ash) amenajat k hotel ◊ „Pe malul Araguaiei ancorase un mic vaporashhotel.” Sc. 25 III 67 p. 1. ◊ „SHantierele navale Elsinore Danemarca au anuntzat intrarea in productzie a primelor vapoarehotel. Noul tip de nava [...] va putea gazdui pana la 432 de pasageri.” R.l. 12 VII 77 p. 6 //din vapor(ash) + hotel//

*otél n. pl. urĭ shi e (fr. hôtel d. lat. hospitale loc de primit oaspetzĭ. V. ospatz oaspete goshtina). Han maĭ bun casa in care min calatoriĭ maĭ cĭoplitzĭ.

hotél s. n. pl. hotéluri

hotél s. n. pl. hotéluri^[1]

hotel pl. hoteluri

hotel luri.

HOTÉL s. (inv.) birt ospel.^[1]

HOTEL s. (inv.) birt ospel.