7 definiții pentru haruspiciu
Explicative DEX
HARUSPÍCIU, haruspicii, s. m. (În Roma antică) Preot despre care se credea că poate prezice viitorul prin examinarea măruntaielor animalelor jertfite. – Din lat. haruspex, -picis, fr. haruspice.
HARUSPÍCIU, haruspicii, s. m. (În Roma antică) Preot despre care se credea că poate prezice viitorul prin examinarea măruntaielor animalelor jertfite. – Din lat. haruspex, -picis, fr. haruspice.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
haruspiciu sm [At: DN3 / Pl: ~ii / E: fr haruspice, lat haruspex, -picis] (Ant) Preot care prezicea viitorul prin examinarea măruntaielor animalelor jertfite.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HARUSPÍCIU s.m. Preot la etrusci care pretindea că prezice viitorul după măruntaiele jertfelor naturii. ♦ (P. ext.) Ghicitor. [< lat. haruspex, fr. aruspice].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HARUSPÍCIU s. m. preot la etrusci care prezicea viitorul după măruntaiele jertfelor și pe baza observării fenomenelor naturii. (< fr. haruspice, lat. haruspex, -icis)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
haruspíciu [ciu pron. cĭu] s. m., art. haruspíciul; pl. haruspícii, art. haruspíciii (-ci-ii)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
haruspíciu s. m. [-ciu pron. -ciu], art. haruspíciul; pl. haruspícii, art. haruspíciii (sil. -ci-ii)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Enciclopedice
haruspíciu, haruspicii s. n. Ritual divinatoriu în Roma antică, cu scopul de a interpreta voința zeilor după anumite semne (trăsnete, cutremure etc.) sau după aspectul măruntaielor animalelor animalelor sacrificate.; extispiciu. ♦ Preot care îndeplinea acest ritual. – Din lat. haruspex, -picis, fr. haruspice.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- pronunție: haruspicĭu
substantiv masculin (M69) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
haruspiciu, haruspiciisubstantiv masculin
- 1. (În Roma antică) Preot despre care se credea că poate prezice viitorul prin examinarea măruntaielor animalelor jertfite. DEX '09 DEX '98 DN
- 1.1. Ghicitor. DNsinonime: ghicitor
-
etimologie:
- haruspex, -picis DEX '09 DEX '98 DN
- haruspice DEX '09 DEX '98 DN