HARDẮU hardaie s. n. Vas facut din doage de lemn dintre care doua pot fi mai lungi shi gaurite servind k toarte folosit la pastrarea sau la transportarea lichidelor; ciubar. ◊ Expr. A turna (pe cineva) la hardau (sau la hardaul lui Petrache) = a baga (pe cineva) la inchisoare a aresta (pe cineva). ♦ Contzinutul vasului descris mai sus. Din magh. hordó.

hardau sn [At: POLIZU / V: (inv) ~dai har~ (ivr) hurdai hur~ hurdoi / Pl: ~daie / E: mg hordό] 1 Vas din doage de lemn cu tortzi intrebuintzat la transportarea sau pastrarea lichidelor Si: ciubar 2 Vas intrebuintzat la transportarea cerealelor sau fructelor. 3 Vas de lut in care se face mamaliga. 4 Vas pentru mulsul oilor Cf shistar.

HARDAU hardaie s. n. Vas facut din doage de lemn dintre care doua pot fi mai lungi shi gaurite servind k toarte intrebuintzat la pastrarea sau la transportarea lichidelor; ciubar. ◊ Expr. A turna (pe cineva) la hardau (sau la hardaul lui Petrache) = a baga (pe cineva) la inchisoare a aresta (pe cineva). ♦ Contzinutul vasului descris mai sus. Din magh. hordó.

HARDẮU ~áie n. Vas mare de forma cilindrica din doage cercuite cu doua tortzi folosit la pastrarea sau transportarea lichidelor shi a altor materiale; ciubar. A cara apa cu ~aul. /<ung. hordó

hardau n. ciubar (care tzine dela 46 cofe). [Ung. HORDÓ].

HIRDẮU hirdaie s. n. Vas de diferite marimi facut din doage de lemn care serveshte la pastrarea sau transportarea lichidelor shi a altor materii. V. butoi ciubar saca. Carau cu hirdaiele apa de la putzul din raspintie. I. BOTEZ SHC. 24. Iarna hirdaiele cu leandri erau inghesuite in sala. BASSARABESCU V. 54. Spala vasele precum shi vedrele shi hirdaiele in care adunau ciobanii laptele. ISPIRESCU L. 397. ◊ Expr. A turna (pe cineva) la hirdau (sau la hirdaul lui Petrache) = a baga (pe cineva) la inchisoare a aresta pe cineva. Pe cine trebuia sal turnam la hirdau lam turnat. PAS Z. IV 256. Am pus mina pe d. Catzavencu... Lam turnat la hirdaul lui Petrache. CARAGIALE O. I 127. ♦ Cantitate care intra intrun hirdau.

hirdắŭ (vest) shi hordắŭ (Maram.) n. pl. aĭe (ung. hordó butoĭ de unde shi sirb. ardoy hàrdoy bg. vordoy rut. hordoy). Cĭubar.

hardắu s. n. art. hardắul; pl. hardáie

hardau s. n. art. hardaul; pl. hardáie

hardau daie.

hirdau pl. hirdaie

HARDAU s. ciubar (Transilv.) parlau (Transilv. shi Ban.) shaf (prin Transilv.) shiroada (Ban. Transilv. shi Olt.) shofei (Transilv.) shofel. (Un ~ plin cu apa.)

HARDAU s. v. arest inchisoare ocna penitenciar pushcarie temnitza.

HIRDAU s. ciubar (Transilv.) pirlau (Transilv. shi Ban.) shaf (prin Transilv.) shiroada (Ban. Transilv. shi Olt.) shofei (Transilv.) shofel. (Un ~ plin cu apa.)

hirdau s. v. AREST. INCHISOARE. OCNA. PENITENCIAR. PUSHCARIE. TEMNITZA.

hardắu (hardáie) s. n. Vas din doage din lemn ciubar. Var. (Trans.) hurdoi. Mag. hordó (Miklosich Fremdw. 75; Cihac II 505; Galdi Dict. 91) cf. sb. ardov. Der. hirgau s. n. (Mold. oala cratitza).

hardau hardaie s. n. (intl. inv.) inchisoare penitenciar.