8 definiții pentru halucinant
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HALUCINÁNT, -Ă, halucinanți, -te, adj. Care provoacă halucinații; fig. care impresionează puternic, impresionant, grandios, uluitor. – Din fr. hallucinant.
HALUCINÁNT, -Ă, halucinanți, -te, adj. Care provoacă halucinații; fig. care impresionează puternic, impresionant, grandios, uluitor. – Din fr. hallucinant.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
halucinant, ~ă av, a [At: BOGZA, C. O. 199 / Pl: ~nți, ~e / E: fr hallucinant] 1- 2 (Într-un mod) care provoacă halucinații.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HALUCINÁNT, -Ă, halucinanți, -te, adj. Care pricinuiește halucinații, care te face să ai vedenii; (cu sens atenuat) foarte impresionant. În nopțile pline de lumina rece și halucinantă a lunii, discul ei, reflectat deasupra apelor, pare... capul ciudat al unei palide stafii. BOGZA, C. O. 199. Două atroce și memorabile articole, care au provocat... masacrele de halucinantă amintire. CAMIL PETRESCU, T. II 380.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HALUCINÁNT, -Ă adj. Care provoacă halucinații; uluitor, impresionant. [Cf. fr. hallucinant].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HALUCINÁNT, -Ă adj. 1. care provoacă halucinații. 2. (fig.) uluitor, impresionant. (< fr. hallucinant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
HALUCINÁNT ~tă (~ți, ~te) 1) Care provoacă halucinații. 2) fig. Care produce impresie foarte puternică; fascinant. /<fr. hallucinant
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
halucinánt adj. m., pl. halucinánți; f. halucinántă, pl. halucinánte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
halucinánt adj. m., pl. halucinánți; f. sg. halucinántă, pl. halucinánte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
halucinant, halucinantăadjectiv
- 1. Care provoacă halucinații. DEX '09 DLRLC DN
- În nopțile pline de lumina rece și halucinantă a lunii, discul ei, reflectat deasupra apelor, pare... capul ciudat al unei palide stafii. BOGZA, C. O. 199. DLRLC
- 1.1. Care impresionează puternic. DEX '09 DLRLC DNsinonime: fascinant grandios impresionant uluitor
- Două atroce și memorabile articole, care au provocat... masacrele de halucinantă amintire. CAMIL PETRESCU, T. II 380. DLRLC
-
-
etimologie:
- hallucinant DEX '09 DEX '98 DN