opțiuni
  • info

15 definiții pentru găurea, găurică

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GĂUREÁ, -ÍCĂ, găurele, s. f. Diminutiv al lui gaură; găurice. ♦ (La pl.) Fel de broderie pe o pânză din care s-au scos din loc în loc câteva fire. [Pr.: gă-u-] – Gaură + suf. -ea, -ică.

GĂUREÁ, -ÍCĂ, găurele, s. f. Diminutiv al lui gaură; găurice. ♦ (La pl.) Fel de broderie pe o pânză din care s-au scos din loc în loc câteva fire. [Pr.: gă-u-] – Gaură + suf. -ea, -ică.

gaurică sf vz găurică

găurea sf [At: I. CR. I, 5 / P: gă-u~ / Pl: ~ele / E: gaură + -ea] 1-2 (Șhp) Gaură (1) (mică) Si: găurică (1-2), găurice (1-2), (reg) găuruță (1-2). 3 (Lpl) Broderie pe o pânză din care s-au scos din loc în loc câteva fire. 4 (Pop; îcs) În ~ele Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 5 (Bot; reg; lpl) Viorele (Scilla bifolia). 6 (Bot; reg; lpl) Toporași (Viola odorata).

găurică sf [At: DA ms / V: gau~ / P: gă-u~ / Pl: ~ici / E: gaură + -ică] 1-2 (Șhp) Găurea (1-2). 3 (Fam) Vagin.

GĂUREÁ ~éle f. (diminutiv de la gaură) la pl. Fel de broderie executată pe o pânză din care s-au scos firele transversale. [Var. găurică] /gaură + suf. ~ea

găureá și -ícă f., pl. ele, și găurice f., pl. ĭ. Vest. Gaură mică.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

găureá v. găurícă

găurícă/găureá (gă-u-) s. f., g.-d. art. găurélei; pl. găuréle; art. găurélele

găurícă/găureá s. f., g.-d. art. găurélei; pl. găuréle

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GĂUREÁ s. găurică, găurice, (Mold. și Bucov.) borticică.

GĂUREÁ s. v. toporaș, violetă, viorea.

GĂURÍCĂ s. găurea, găurice, (Mold. și Bucov.) borticică.

GĂUREA s. găurică, găurice, (Mold. și Bucov.) borticică.

găurea s. v. TOPORAȘ. VIOLETĂ. VIOREA.

GĂURICĂ s. găurea, găurice, (Mold. și Bucov.) borticică.

Intrare: găurea, găurică
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • găurea
  • găureaua
plural
  • găurele
  • găurelele
genitiv-dativ singular
  • găurele
  • găurelei
plural
  • găurele
  • găurelelor
vocativ singular —
plural —
găurică substantiv feminin
substantiv feminin (F39)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • găurică
  • găurica
plural
  • găurele
  • găurelele
genitiv-dativ singular
  • găurele
  • găurelei
plural
  • găurele
  • găurelelor
vocativ singular —
plural —
gaurică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

găurea, găurele / găurică, găurelesubstantiv feminin

etimologie:
  • Gaură + sufix -ea, -ică. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.