opțiuni
  • info

11 definiții pentru gălbui

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GĂLBÚI, -ÚIE, gălbui, adj. Care are o culoare apropiată de galben; gălbenatic, gălbeniu, gălbiu. – Galben + suf. -ui.

GĂLBÚI, -ÚIE, gălbui, adj. Care are o culoare apropiată de galben; gălbenatic, gălbeniu, gălbiu. – Galben + suf. -ui.

gălbui, ~e a [At: EMINESCU, N. 51 / Pl: ~, ~e / E: galben + -ui] 1 Care bate într-un galben foarte șters, aproape de alb Si: (rar) gălbeniu, gălbenatic, (pop) gălbinicios (1), (pfm) gălbiu, (reg) gălburiu, (nob) gălbinicel, (fam) gălbior (1), galben (1) deschis, galben (1) pal. 2 (Pop; d. păr) Blond.

GĂLBÚI, -ÚIE, gălbui, adj. Care bate în galben, galben-deschis; gălbiu. La ferestrele noastre, perdelele gălbui sînt lăsate, CAMIL PETRESCU, U. N. 217. Prin geamurile mici venea o lumină gălbuie și săracă. DUNĂREANU, CH. 34. O beșică-n loc de sticlă e întinsă-n ferăstruie Printre care trece-o dungă mohorîtă și gălbuie. EMINESCU, O. I 84. ◊ (Adverbial) Lampa-i lumina din perete, gălbui și slab. MIHALE, O. 226.

GĂLBÚI ~ie (~i) 1) Care bate în galben; cu nuanță galbenă; gălbior. 2) (despre părul oamenilor) Care este de culoare deschisă; gălbior; blond; bălai. /galben + suf. ~ui

gălbuiu a. care bate în galben. [Și gălbiu, contras din gălbeniu].

gălbíŭ, -íe (est) și gălbúĭ, -úĭe (vest) adj. Cam galben (vorbind de pene, stofe ș. a., nu de fața unuĭ bolnav).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gălbúi adj. m., f. gălbúie; pl. m. și f. gălbúi

gălbúi adj. m., f. gălbúie; pl. m. și f. gălbúi

gălbui, pl. gălbui, f. gălbuie, pl. gălbui

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GĂLBÚI adj. 1. chihlimbariu, (rar) sulfuriu, untdelemniu, (pop.) gălbior, gălbiu, năutiu, șofrăniu, (reg.) gălbenatic, gălbenicios, gălbeniu, gălburiu. (Reflexe ~.) 2. v. șarg. (Cal ~.)

GĂLBUI adj. 1. chihlimbariu, (rar) sulfuriu, untdelemniu, (pop.) găibior, gălbiu, năutiu, șofrăniu, (reg.) gălbenatic, gălbenicios, gălbeniu, gălburiu. (Reflexe ~.) 2. șarg. (Cal ~.)

Intrare: gălbui
gălbui adjectiv
adjectiv (A122)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gălbui
  • gălbuiul
  • gălbuiu‑
  • gălbuie
  • gălbuia
plural
  • gălbui
  • gălbuii
  • gălbui
  • gălbuile
genitiv-dativ singular
  • gălbui
  • gălbuiului
  • gălbui
  • gălbuii
plural
  • gălbui
  • gălbuilor
  • gălbui
  • gălbuilor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gălbui, gălbuieadjectiv

  • 1. Care are o culoare apropiată de galben. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: gălbenatic gălbeniu gălbiu
    • format_quote La ferestrele noastre, perdelele gălbui sînt lăsate, CAMIL PETRESCU, U. N. 217. DLRLC
    • format_quote Prin geamurile mici venea o lumină gălbuie și săracă. DUNĂREANU, CH. 34. DLRLC
    • format_quote O beșică-n loc de sticlă e întinsă-n ferăstruie Printre care trece-o dungă mohorîtă și gălbuie. EMINESCU, O. I 84. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Lampa-i lumina din perete, gălbui și slab. MIHALE, O. 226. DLRLC
etimologie:
  • Galben + sufix -ui. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.