GĂLBÚI, -ÚIE, gălbui, adj. Care bate în galben, galben-deschis; gălbiu. La ferestrele noastre, perdelele gălbui sînt lăsate, CAMIL PETRESCU, U. N. 217. Prin geamurile mici venea o lumină gălbuie și săracă. DUNĂREANU, CH. 34. O beșică-n loc de sticlă e întinsă-n ferăstruie Printre care trece-o dungă mohorîtă și gălbuie. EMINESCU, O. I 84. ◊ (Adverbial) Lampa-i lumina din perete, gălbui și slab. MIHALE, O. 226.