GREC GREÁK greci s. m. adj. 1. S. m. Persoana care face parte din populatzia Greciei sau este originara de acolo. 2. Adj. Grecesc. ♦ (Substantivat f.) Limba greaca. Lat. graecus.

grec ~eak [At: CORESI ap. GCR I 15/33 / Pl: ~eci ~ece / E: ml graecus] 12 smf a (Persoana) care face parte din populatzia de baza a Greciei sau este originara de acolo 3 sm (Iuz) Negustor. 4 sm (Iuz) Bacan. 56 a Care apartzine Greciei sau grecilor (1) Si: grecesc (12) (dep) grecoteiesc. 78 a Privitor la Grecia sau la greci (1) Si: grecesc (12). 9 sf Limba vorbita de greci (1) Si: (inv) grecie. 10 sfa (Pop) Dans popular nedefinit mai indeaproape. 11 sfa (Pop) Melodie dupa care se executa greaca (10).

GREC GREÁK greci grece s. m. shi f. adj. 1. S. m. shi f. Persoana care face parte din populatzia de baza a Greciei sau este originara de acolo. 2. Adj. Care apartzine Greciei sau grecilor privitor la Grecia sau la greci; grecesc. ◊ Lupte grecoromane V. lupta. ♦ (Substantivat f.) Limba greaca. Lat. Graecus.

GREC² GREÁK greci grece s. m. shi f. (Rar la feminin) Persoana facind parte din populatzia de baza a Greciei. V. elen. Ian asculta cemi scrie grecul in limba lui. ALECSANDRI T. I 277. Cind eram mai tinar iubeam cu dulceatza O gingasha greaca cu parul frumos. NEGRUZZI S. II 30. Mergind... pe drum iata k intilnesc un grec. SHEZ. IV 6.

GREC GREÁK I. adj. s. m. f. (locuitor) din Grecia. II. adj. care apartzine Greciei sau populatziei ei. ♦ arta ~ = arta dezvoltata in Grecia continentala shi insulara pe coastele Asiei Mici pe baza artei egeene shi a asimilarii unor elemente din arta Orientului shi a Egiptului. ◊ (s. f.) limba indoeuropeana vorbita in Grecia. (< fr. grec grecque lat. graecus)

GREC² greák (greci gréce) m. shi f. 1) la pl. Popor stravechi ramura a triburilor indoeuropene care a jucat un rol important in crearea civilizatziei antice. 2) Persoana facand parte din acest popor. 3) Persoana care face parte din populatzia de baza a Greciei sau este originara din Grecia. /<lat. Graecus

grec a. 1. din Grecia; 2. ortodox: Biserica greaca. ║ m. 1. locuitor din Grecia; 2. negustor (in trecut cei mai multzi erau Greci).

Grec Greák s. (lat. Gráecus vgr. Graikos un fiŭ al luĭ Tésal regele Ftiiĭ de la care s’a zis shi Grec ild. Elen). Elen om din Grecia saŭ de limba greceasca. Adj. Neol. Grecesc elenic al Grecilor: limba greaca.

Greci m. pl. 1. numele vechilor Eleni; 2. populatziune din sudul Europei numitzi shi Romei. V. Grecia.

Grecii m. pl. 1. podgorie in jud. Tutova cu vinuri bune; 2. localitate in Tulcea cu o cariera de granit.

!grec adj. m. s. m. pl. greci; adj. f. greák

grec s. m. adj. m. pl. greci; adj. f. sg. greák pl. gréce

GREC s. adj. 1. s. (inv. shi reg.) capra (inv.) parpalec. 2. adj. grecesc.

GREC s. adj. 1. s. (inv. shi reg.) capra (inv.) parpalec. 2. adj. grecesc.

grec (gréci) s. m. Persoana care face parte din populatzia Greciei. Mr. grec. Lat. Graecus (Pushcariu 733; REW 3832) cf. it. greco fr. grec sp. griego. Apare din sec. XVI. Der. grecesc adj. (grec); greaca s. f. (rar grecoaica); grecoaica s. f. (femeie din Grecia); grecotei s. m. (grec termen depreciativ); grecoman s. m. (grec termen depreciativ); grecie s. f. (inv. limba greaca); greceshte adv. (in greaca; asemeni grecilor); grecism s. n.; greciza vb. din fr. greco in comp. k grecooriental grecoroman (grec; ortodox).

GREC GREÁK (< fr. lat.) s. m. shi f. adj. 1. S. m. shi f. (La m. pl.) Denumire generala data unor triburi indoeuropene care sau stabilit in milen. 2 i. Hr. in S Pen. Balcanice in insulele din M. Egee shi pe coasta apuseana a Asiei Mici. Au creat in sec. 82 i. Hr. una dintre cele mai stralucite civilizatzii ale Antichitatzii. ♦ Persoana apartzinand acestor triburi. 2. S. m. shi f. (La m. pl.) Popor care sa constituit k natziune pe teritoriul Greciei. De religiei ortodoxa. Mai traiesc in Cipru Turcia Germania Albania Australia S.U.A. sh.a. ♦ Persoana apartzinand acestui popor sau care este originara din Grecia. 3. Adj. Care apartzine Greciei sau populatziei ei privitor la Grecia sau la populatzia ei. V. elen. ◊ Arta g. = arta dezvoltata in Grecia continentala shi insulara shi pe coastele Asiei Mici (v. Grecia antica). Sa format pe baza artei egeene shi a asimilarii unor elemente din arta Orientului shi a Egiptului dar adaptate spiritului grec inclinat spre masura ordine shi echilibru. In perioada arhaica (sec. 76 i. Hr.) se dezvolta orashele in jurul unor acropole se construiesc temple din piatra shi marmura se definitiveaza cele doua ordine principale ale arhitecturii greceshti: doric (templul Herei din Olimpia templul Demetrei din Paestum) shi ionic (templul Atenei din Efes shi cel al Herei din Samos). Tot acum se afirma sculptura: basorelieful pe metope shi frontoane shi sculptura in rondbosse cu doua teme principale nudul atletic barbatesc (kouros) shi statuia feminina (kore). Specifica epocii arhaice este ceramica roshie cu figuri mitologice colorate in negru. Pentru arhitectura clasica din sec. 5 i. Hr. „Secolul de aur” caracteristic este ansamblul de pe Acropola Atenei. Sculptura impresioneaza pri perfectziunea proportziilor ritmul mishcarilor seninatatea shi maretzia figurilor. Policlet Fidias Miron sunt pricipalii reprezentantzi ai acestei perioade. A doua epoca clasica sec. 4 i. Hr. aduce in arhitectura alaturi de temple la care se afirma ordinul corintic shi de case particulare luxoase teatrele monumentale (Epidaur Atena) shi constructziile memoriale (Mausoleul din Halicarnas). In sculptura remarcabila este aparitzia canoanelor portretistice; sculptorii Scopas Lisip Praxitele urmeaza drumuri diferite preferand patetismul mishcarea sau lirismul. In sec. 54 i. Hr. tipul predominant de ceramica este cel negru cu figuri roshii important shi pentru k sugereaza gradul inalt de dezvoltare a picturii greceshti cunoscuta doar din descrieri contemporane. In sec. 3 i. Hr. a.g. cunoashte o noua faza elenismul. ♦ (Substantivat f.) Limba indoeuropeana in evolutzia careia se disting trei perioade: greaca veche (v. elena) greaca medie (sau bizantina) in sec. 715 shi greaca moderna (v. neogreaca) incepand cu sec. 16.

QUIDQUID DELIRANT REGES PLECTUNTUR ACHIVI (lat.) orice le trazneshte prin minte regilor se abate pe capul grecilor Horatziu „Epistulae” I 2 14. Oamenii simpli au de suferit de pe urma nechibzuintzei monarhilor.